Poliţia suedeză a luat-o marţi cu forţa pe activista de mediu Greta Thunberg din fața Parlamentului suedez, unde care bloca împreună cu alţi activişti intrarea, relatează Reuters şi AFP.
Potrivit imaginilor, doi poliţişti au ridicat-o de la sol și au târât-o efectiv pe activistă aproximativ 20 de metri.
Two police officers lifted Greta Thunberg and dragged her some 20 meters from the door she had been obstructing at the Swedish parliament before putting her down on the ground https://t.
co/PHlMuYB07A pic.
twitter.
com/AyDLVwFFMqGreta Thunberg şi alţi zeci de activişti ecologişti au început o acţiune de blocare a intrărilor principale ale sediului Parlamentului suedez luni, agitând o banderolă cu sloganul lor clasic ”Climate Justice Now”, în cadrul unei mişcări de ocupare împotriva efectelor încălzirii globale şi împotriva a ceea ce denunţă drept o inacţiune politică.
”Suntem un grup de tineri care blocheză intrările în Parlamentul suedez, Riksdag, în semn de protest faţă de distrugerea în curs a sistemelor noastre de supravieţuire şi a persoanelor deja ucise din cauza crizei climatice”, a declarat Greta Thunberg.
”Trebuie ca asta să înceteze.
Noi ne-am săturat”, a declarat ea Reuters, acuzându-i pe liderii politici de inacţiune împotriva încălzirii globale.
Ea consideră că tinerii mobilizaţi de cinci ani în lupta împotriva modificărilor climatice au fost constrânşi să ”crească prea repede” pentru a lupta împotriva pagubelor cauzate de generaţii precedente.
Activiştii au părăsit locul luni seara, dar au revenit marţi dimineaţa să manifesteze.
”Suntem mulţi tineri care au crescut odată cu mişcarea ecologică şi am crescut mult prea repede, pentru a ne asuma responsabilităţile şi a face curat după fosta generaţie”, a declarat ea unui jurnalist AFP în cursul acţiunii de la Stockholm.
Ea a declarat că, împreună cu colegii săi, se simte ca ”o placă zgâriată”.
Greta Thunberg, în vârstă de 21 de ani, a devenit ”faţa” tinerilor activişti în lupta împotriva încălzirii globale.
Manifestaţiile săptămânale – care au început în 2018 în faţa sediului Parlamentului suedez – s-au transformat rapid într-o mişcare mondială de tineret şi în adunări mari pe toate continentele.
Responsabilii politici ”nu au acţionat.
Vom continua să mergem în direcţia greşită.
Emisiile continuă să crească”, a denunţat ea.
”De aceea, credem că nu avem altă opţiune decât să încercăm metode noi şi diferite de a ne face auziţi”, a declarat ea.
”Rămânem aici pentru moment”, a anunţat activista.
”Guvernul suedez şi toate celelate guverne din lume nu tratează criza climatică ca pe o criză”, acuză ea.
”Ei continuă să lase profituri economice pe termen scurt să primeze asupra vieţii oamenilor de pe planetă”, denunţă ea.
Suedeza – care a devenit cunoscută în lume prin ”greve la şcoală în lupta împotriva modificărilor climatice” pe care le-a început pe când era în vârstă de 15 ani în Suedia – ia parte cu regularitate la astfel de acţiuni, la care denunţă o lipsă de politici publice împotriva încălzirii globale.
Anul trecut, ea a fost arestată de poliţie sau scoasă de la manifestaţii în mai multe ţări, inclusiv în Suedia, Norvegia şi Germania.
Luna trecută, un tribunal britanic a achitat-o de acuzaţii de aducere atingere ordinii publice.
Un judecător a stabilit că poliţia nu avea puterea să o aresteze, nici pe ea şi nici alte persoane, la o manifestaţie, la Londra, în 2023.
”Criza climatică nu va face decât să se înrăutăţească şi este responsabilitatea noastră, a tuturor celor care au posibilitatea sacţioneze să o facă.
Îi încurajăm pe toţi cei care pot să ni se alăture şi să se alăture mişcării în favoarea justiţiei climatice”, a cerut luni Greta Thunberg.
Tot luni, Agenţia Europeană a Mediului (AEE) a avertizat că Europa ar putea să se confrunte cu situaţii ”catastrofale” dacă nu conştientizează amploarea riscurilor climatice pe care le riscă, de exemplu căldura extremă, seceta, incendiile de pădure sau inundaţiile.
Prima ”Zi mondială a tinerilor în favoarea luptei împotriva modificărilor climatice”, care a apărut în urma angajamentului activistei ecologiste prin mişcarea ”Fridays for Future”, a mobilizat mii de tineri în întreaga lume, la 15 martie 2019.
Mişcarea şi marşurile acesteia în favoarea luptei împotriva modificărilor climatice au avut un impact mondial, declară AFP un cercetător în ştiinţe politice de la SciencesPo, Joost de Moor.
Acestea au ”provocat o conştientizare”, subliniază el.
Ele au ”contribuit la creşterea legitimităţii elaborării unor politici pro-climat, un lucru care le-a permis politicienilor voluntari să acţioneze mai uşor în această problemă”, relevă Joost De Moor, care citează exemplul lui Frans Timmermans, fostul vicepreşedinte al Comisiei Europene (CE), însărcinat cu ”Pactul Verde”.
În pofida acestui lucru, politicile în favoarea luptei împotriva modificărilor climatice sunt departe de a răspunde îngrijorărilor ridicate de către oameni de ştiinţă, subliniază cercetătorul.
