Europa nu este pregătită pentru scenariile climatice catastrofale care se prefigurează ● Piercing-ul ar fi apărut în preistorie, ca ritual de inițiere ● Situația calotei antarctice devine alarmantăEuropa poate suferi consecințe „catastrofale” pe fondul schimbărilor climatice, dacă nu se iau măsuri urgente, avertizează Agenția Europeană pe Mediu (EEA).
Cele mai expuse zone sunt cele din sudul continentului, iar principalele pericole le reprezintă incendiile de vegetație, lipsa apei și efectele care vin din aceasta în agricultură, eroziunea solului și infiltrarea apei sărate în pânza freatică.
Multe dintre aceste riscuri au atins deja un nivel critic și pot avea efecte devastatoare în lipsa unor măsuri de prevenție.
Asta nu înseamnă că nordul sau centrul Europei vor fi ferite de efectele negative ale creșterii temperaturilor.
Experții prevăd secete extreme, incedii și inundații în zonele costiere, fenomene deja vizibile.
Iar astfel de scenarii vor deveni noua normalitate, afirmă specialiștii Agenției Europene pentru Mediu.
În ceea ce privește situația ecosistemelor din sud, a agriculturii, a infrastructurii și a sănătății publice, situația este deja critică.
Însă astfel de probleme se vor face resimțite cât de curând și în centrul și nordul continentului, cu efectele care decurg din ele în plan economic.
Practic, dintr-o listă cu 36 de potențiale riscuri, 21 dintre ele necesită acțiuni imediate, în timp ce 8 sunt considerate deja urgente.
Membrii EEA sunt de părere că atât guvernele, cât și populația europeană, trebuie să conștientizeze pericolele majore care bat la ușă.
Sunt însă conștienți că, până acum cel puțin, în ciuda progreselor, lucrurile s-au mișcat mai lent decât ar fi fost necesar, și asta în principal pe fondul competiției economice și a fondurile insuficiente alocate.
Peste 100 de obiecte de podoabă, toate folosite ca piercing-uri, au fost excavate într-o necropolă veche de circa 11.
000 de ani de la Boncuklu Tarla, sud-estul Anataloiei, se arată într-un studiu al unui grup de arheologi turci de la Universitatea din Ankara, studiu publicat în revista Antiquity.
Este adevărat că obiecte similare unor cercei fuseseră deja descoperite în situri neolitice din sud-vestul Asiei, însă niciodată nu s-au descoperit dovezi directe ale unor obiecte care să fie folosite în practica piercing-ului.
Cele peste 100 de obiecte descoperite în necropola de la Boncuklu Tarla erau plasate, cu precădere, în jurul urechilor și a bărbiei celor înhumați acolo, o dovadă în plus a scopului în care erau folosite.
Dintre ele, 85 au fost create din calcar, obsidian sau piete de râu, iar analiza craniilor (spre exemplu, urme de purtare lăsate pe mandibulă sau incisivi) a arătat că acestea erau folosite ca piercing-uri atât pentru urechi, cât mai ales pentru buza inferioară.
Interesant este faptul că doar scheletele de adulți, atât femei cât și bărbați, purtau astfel de urme.
Niciun schelet juvenil nu a fost descoperit în asociere cu astfel de obiecte.
De aici și deducția că piercing-ul ar fi fost nu doar un act estetic, ci și unul de inițiere la maturitate.
Descoperirea din Turcia este prima de acest gen, susțin autorii studiului, și arată, în opinia lor, că practici apărute în preistorie fac încă parte din tradițiile noastre moderne.
Originea lor ar putea fi însă cu mult mai veche, atâta vreme cât oamenii care au populat vestul Asiei acum peste 10.
000 de ani, aduceau astfel de obiceiuri din alte părți.
Arheologii turci sunt de părere că aceste tipuri de ornamentare personală puteau trăda apartenența la un anumit grup, iar astfel, diferite comunități umane sp își arate identitatea.
Nivelul ghețurile din Antarctica a rămas sunt nivelul normal pentru al treilea an la rând, o situație pe care specialiștii o consideră alarmantă.
Aceștia recunosc însă că nu pot spune dacă tiparul este unul dictat de încălzirea globală, sau reprezintă o fluctuație naturală extrem de rară.
Mai mult decât atât, tiparul evoluției ghețurilor de la Polul Sud au început să sfideze orice explicație de aproape un deceniu.
Practic, modelele statistice nu mai funcționează, afirmă specialiști de la Universitatea din Tasmania, Australia, citați de New Scientist.
Astfel, în ciuda predicțiilor, anul 2024 a adus o reducere masivă a ghețurilor la numai 1,99 de milioane de kilometri pătrați, al doilea record negativ înregistrat vreodată.
Iar tiparul topirii ghețurilor a intrat în al treilea an consecutiv.
Ceea ce îi îngrijorează cel mai tare pe climatologi este faptul că întreaga calotă antarctică ar fi putut intra într-un proces ireversibil.
Iar asta ar avea consecințe devastatooare nu doar pentru ecosistemele locale, ci pentru clima întregii planete.
O sursă a incertitudinilor o reprezintă istoricul scurt aș înregistrărilor oficiale.
Practic, de abia din 1979 a început supravegherea prin satelit a calotei de la Polul Sud.
Un scenariu probabil ar fi acela că tiparul actual reprezintă atât un efect al unui ciclu normal, cât și unul amplificat de creșterea temperaturilor globale.
Specialiștii spun că vor avea un răspuns clar peste câteva luni, odată cu instalarea iernii sudice.
Iar dacă nivelul ghețurilor rămâne unul scăzut, atunci situația poate deveni una critică, nu doar pentru continentul sudic, ci pentru climatul de pe întreaga planetă.
Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!Sursa foto: profimediaimages.
ro
