Țigările electronice sau dispozitivele cu tutun încălzit nu vor mai putea fi comercializate minorilor, iar agenţii economici riscă să fie amendaţi contravenţional cu până la 15.
000 de lei şi sancţiunea complementară de închidere a unităţii dacă vând astfel de produse persoanelor sub 18 ani, potrivit unui proiect adoptat marţi de Senat.
Astfel, nerespectarea de către persoanele juridice a prevederilor legale se sancţionează cu amendă contravenţională de 5.
000 de lei la prima abatere, cu amendă contravenţională de 10.
000 de lei şi cu sancţiunea complementară de suspendare a activităţii până la remedierea situaţiei care a dus la suspendarea activităţii la a doua abatere.
Săvârşirea unei noi contravenţii la această lege se sancţionează cu amendă contravenţională de 15.
000 de lei şi cu sancţiunea complementară de închidere a unităţii.
Proiectul are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.
349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, în sensul interzicerii utilizării dispozitivelor electronice, cu sau fără tutun, în spaţiile publice, precum şi interzicerea comercializării acestora către minori.
Demersul legislativ are în vederea protejarea intereselor minorilor în România, în sensul ca aceştia să nu poată avea acces la ţigări, ţigări electronice sau la alte dispozitive de acest tip.
„Aceste produse, care toate sunt dăunătoare minorilor, trebuie să aibă un tratament egal, nediscriminatoriu între ţigările normale şi ţigările electronice sau ţigări care folosesc vapori încălziţi.
În altă ordine de idei, am solicitat în propunere majorarea amenzilor entităţilor economice care încalcă aceste dispoziţii şi o măsură subsidiară, în care se repetă norma legal încălcată şi constatată, printr-o contravenţie aplicată acestui agent economic, suspendarea activităţii”, potrivit declarației făcute de inițiatorii proiectului.
În expunerea de motive a propunerii legislative se arată că „specialiştii în sănătate publică admit faptul că aceşti vapori/aerosoli sunt la fel de dăunători ca şi fumul de ţigară tradiţională, nu există suficiente probe care să confirme că aceste produse sunt mai sigure decât ţigările tradiţionale (.
.
.
), dar există dovezi că substanţele toxice găsite în vapori ar putea creşte riscul de cancer”.
Senatul este prima Cameră legislativă sesizată în acest caz.
Un proiect de lege inițiat în primăvara anului trecut arată că definiţia fumatului trebuie adaptată, pentru a include şi inhalarea emisiilor şi a vaporilor rezultaţi din ţigaretele electronice, în contextul în care Comisia Europeană a emis în 29 iunie 2022 Directiva Delegată 2022/2100 de modificare a Directivei 2014/40/UE a Parlamentului European şi a Consiliului, în ceea ce priveşte retragerea anumitor exceptări care vizează produsele din tutun încălzit.
Astfel, inhalarea voluntară a emisiei rezultate în urma utilizării unui produs din tutun încălzit şi a vaporilor emişi de o ţigaretă electronică ar putea fi asimilată fumatului.
Inițiatorii proiectului consideră că definiţia fumatului trebuie adaptată, pentru a include şi inhalarea acestor emisii şi a vaporilor rezultaţi din ţigaretele electronice, în contextul în care statele membre aplică aceste dispoziţii începând cu octombrie 2023.
„Astfel, legislaţia actuală trebuie să fie adaptată la modificările care apar în cadrul societăţii, grăbite de evoluţia tehnologiei.
Ţinând cont de faptul că se consumă atât produse cu tutun încălzit şi ţigaretele electronice în spaţii publice, mai ales în cele închise, precum restaurante, baruri, chiar şi şcoli, este necesară o intervenţie pentru a pune capăt acestei practici.
Nu există niciun motiv care să permită consumul ţigaretelor electronice şi produselor din tutun încălzit în spaţiile în care este deja interzis fumatul ţigaretelor, al ţigaretelor de foi (trabucurilor), al cigarillos şi al pipelor”, subliniază iniţiatorii.
În România, așa-numita lege antifumat, inițiată de deputatul clujean Aurelia Cristea, a intrat în vigoare în primăvara lui 2016.
Fumatul a fost interzis în toate spaţiile publice închise, respectiv instituţii publice, de învăţământ, de sănătate sau pentru protecţia şi îngrijirea copilului, cafenele, cluburi, baruri, restaurante, mijloace de transport în comun, inclusiv în taxiuri, precum şi locuri de joacă pentru copii, inclusiv cele în aer liber.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
