La dezbaterea electorală din SUA (1980) dintre Ronald Reagan și Jimmy Carter, primul a spus: „Când vei sta în fața urnei de vot și vei avea de luat o decizie, ar fi bine să te întrebi: trăiești mai bine decât acum 4 ani? Îți este mai ușor să mergi la cumpărături? Există mai mult sau mai puțin șomaj în țară decât acum 4 ani? Simți că ești mai în siguranță decât acum 4 ani? Și dacă răspunzi la toate aceste întrebări cu „da”, atunci alegerea ta va fi foarte evidentă!” HotNews s-a uitat la cifrele relevante din economie, comparand nu cu 2020 care a fost un an pandemis, cu indicatori distorsionați, ci cu anul anterior-2019.
Dacă ne uităm la PIB/locuitor și la consumul individual al familiilor, 2023 a fost un an mai bun decât 2019.
PIB-ul raportat pe cap de locuitor a crescut consistent, la fel ca și cheltuielile legate de consumul personal.
E drept, inflația din 2023 a fost de peste 10%, în vreme ce în 2019 inflația fusese de 3,8%.
Dacă ne uităm la rata șomajului după definiția Biroului Internațional al Muncii o să avem însă un tablou mult diferit.
Șomajul a crescut, iar la unele categorii de vârstă aproape că s-a dublat.
Cea mai mare rată a șomajului o vedem la tinerii de 15-19 ani, urmată de cea a tinerilor de 19-24 de ani și apoi la grupa de vârstă 25-29 de ani.
Asta poate semnala atât dificultățile de adaptare a tinerilor la piața muncii, cât și o ne-corelare între cererea din piață și oferta.
Când comparăm doi indicatori- unul de anul trecut și altul de acum 4-5 ani nu vrem să spunem că unul e bun iar celălalt e prost.
Ci faptul că schimbarea unuia antrenează în lanț și alte schimbări.
De pildă, creșterea prețurilor (inflația) a dus la scumpirea apartamentelor.
E mai complicat acum să-ți cumperi o casă.
Sau faptul că șomajul e mai mare acum asta poate aduce în unele județe o rată a infracționalității mai ridicată.
De pildă, rata criminalității a crescut în Mehedinți, Constanța, Brăila sau Satu Mare, dar a scăzut în Galați, Ilfov sau Bistrița-Năsăud, chiar dacă la nivel național a rămas la aproximativ acelși nivel.
Sectoarele care s-au contractat din punct de vedere al angajaților au fost agricultura, industria și cea manufacturieră în special, activitățile de divertisment și producătorii de energie.
Ceilalți au fost câștigători.
Situația se complică și mai mult dacă intrăm la nivel de județe.
Cel mai bogat județ, care este de departe București, are peste 260% din media Uniunii Europene la paritatea puterii de cumpărare (deci de peste 2,5 ori mai bogat decât media), dar la celălalt capăt al clasamentului găsim cel mai sărac județ- Vaslui- de aproape 7 ori mai sărac decât Capitala.
De remarcat este că deși București conduce la capitolul PIB/capita, fiind urmat de Cluj, în ultimii 20 de ani clujenii au avut un ritm de dezvoltare mult peste cel al Capitalei.
Cel mai slab ritm de dezvoltare l-a avut Covasna, Galați, Vrancea și Bacău, iar cel mai ridicat l-au avut Cluj, București, Sălaj și Timiș.
