Asociația Medicală Americană vine cu noi recomandări bazate pe dovezi pentru îngrijirea gravidelor, incluse într-un ghid care cuprinde un screening al depresiei, al anxietății, dar și al hipertensiunii arteriale în timpul sarcinii.
Aproximativ 1 din 10 femei va experimenta depresie postpartum după naștere.
Explicăm ce analize medicale și teste de screening sunt indicate în sarcină cu scopul de-a identifica posibile probleme de sănătate și chiar boli care ar putea afecta femeia însărcinată sau bebelușul.
Grupul operativ al serviciilor preventive din SUA (U.
S.
Preventive Services Task Force- USPSTF) reunește mai mulți experți în îngrijirea primară și prevenire independenți care analizează sistematic dovezile de eficacitate și dezvoltă recomandări legate de serviciile medicale clinice de prevenire.
Dr.
Michael Barry, președintele Grupului operativ al serviciilor preventive din SUA, Ofițerul șef al Asociației Medicale Americane (AMA), a declarat recent că noile ghiduri USPSTF prevăd screeningul pentru anxietate, depresie și hipertensiune arterială în timpul sarcinii și că aceste recomandări au plecat de la nevoile identificate în populație.
,,Depresia și sinuciderea sunt, din păcate, probleme mult prea frecvente.
Dar vestea bună este că există chestionare simple și practice care pot depista depresia în asistența medicală primară și pot determina persoanele identificate și în tratament, dacă este necesar.
Așa că grupul de lucru recomandă tuturor adulților, inclusiv femeilor însărcinate și celor aflate în postpartum, să fie testate pentru depresie”, a afirmat dr.
Dr.
Michael Barry.
Aproximativ 1 din 10 femei va experimenta depresie postpartum după naștere, unele studii raportând că 1 din 7 femei din lumea întreagă trec prin astfel de experiențe.
Se estimează că aproape 50% dintre mamele cu depresie postpartum nu sunt diagnosticate de un profesionist din domeniul sănătății.
Depresia postpartum este o problemă globală și trebuie ținut cont și de faptul că peste 30% dintre proaspete mămici cu depresie sau anxietate postpartum au avut și o tulburare depresivă sau o tulburare de dispoziție înainte de sarcină și naștere.
O nouă recomandare a AMA, care reflectă creșterea aprecierii că anxietatea este o problemă de sănătate comună care poate crea o morbiditate considerabilă, este aceea de-a face și screeningul anxietății atât în cazul femeilor gravide, cât și în cazul adulților sub 65 de ani, cu ajutorul unor chestionare simple și practice.
Hipertensiunea arterială în timpul sarcinii (HDPs) este o complicație frecventă, asociată adesea și cu complicații grave materne, cum ar fi atacul de cord și accidentul vascular cerebral, fiind o cauză principală a decesului asociat sarcinii, potrivit Centrului de Prevenție și Control a Bolilor (CDC).
Recomandarea Grupului operativ al serviciilor preventive din SUA este screening-ul pentru hipertensiune arterială în sarcină.
„Grupul de lucru recomandă ca tuturor gravidelor să li se măsoare tensiunea arterială la fiecare vizită prenatală, deoarece putem identifica tulburările hipertensive ale sarcinii și putem preveni complicațiile hipertensiunii gestaționale cum ar fi: pre-eclampsia și eclampsia, în cazul cărora tensiunea arterială.
ridicată poate să provoace leziuni ale organelor”, a subliniat dr.
Barry.
Și recomandările CDC pentru identificarea și monitorizarea femeilor însărcinate cu hipertensiune arterială includ măsurarea tensiunii arteriale pe parcursul sarcinii, inclusiv automonitorizarea.
Dacă ai confirmarea că ești însărcinată printr-o ecografie și un consult de specialitate la medicul ginecolog, vei primi indicații cu privire la analizele pe care le ai de efectuat pe parcursul sarcinii.
Unele dintre ele se fac în primul trimestru, altele în al doilea și altele în cel de-al treilea trimestru.
Ele sunt din sânge, urină, scaun, secreții vaginale.
În primele luni de sarcină ți se vor recomanda: un sumar de urină, testul Babeș Papanicolau, care poate detecta anumite modificări la nivelul celulelor colului uterin, examenul bacteriologic al secreției vaginale care poate evidenția infecția cu gonococ sau Chlamydia, dar și teste de sânge determinarea factorului RH și a grupei de sânge, hemoleucograma, glicemia, VDRL, Ac anti HIV si AgHBs reprezintă un test ce depistează bolile cu transmitere sexuală precum SIDA, Sifilis sau hepatita de tip B, TSH.
Tot un test de sânge este și analiza TORCH ce poate depista o serie de afecțiuni periculoase care se pot transmite ușor de la mamă la făt: toxoplasmoza, coxackie virus, sifilis, varicela, zona zoster, HIV, parvobirus B19, hepatita B, rubeola, cytomegalovirus și herpes simplex.
Între săptămânile 11 și 14 de sarcină se efectuează dublu test: o analiză folosită pentru identificare oricăror anormalii cromozomiale ce pot apărea după ce concepția a avut loc, precum sindrom Down, sindrom Edwards, fibroză chistică, malformații cardiace, boala Tay Sacs sau spina bifida.
Este un test de screening care nu stabilește un diagnostic și mai degrabă poate afirma un risc crescut sau scăzut de a naște un copil cu malformații.
Se poate face ceva mai târziu triplu test și în urma unui risc stabilit, medicul poate recomanda amniocenteza ori biopsie de vilozităti coriale.
Trebuie să știi că aceste teste de screening se fac în momente diferite în timpul sarcinii și e important să te ții de planificarea recomandată de medic, pentru a nu pierde startul, astfel încât să fie relevante.
Unele analize se reiau în trimestrul al treilea de sarcină precum: hemoleucograma, testele LUES (pentru sifilis), Ac anti HIV (pentru virusul HIV), Ag HBS (pentru Hepatita B) și sumarul de urină, în timp ce altele sunt indicate doar atunci: testul de toleranță la glucoză (pentru depistarea diabetului gestațional), testul pentru Streptococ de tip B.
Mai sunt și ecografiile, care se fac cu o anumită regularitate în sarcină pentru a urmări dezvoltarea și evoluția fătului.
Iar dacă ai o sarcină la risc, atunci medicul te va chema pentru examinări ecografice mai des.
Toate aceste teste, investigații și analize au ca scop supravegherea sănătății mamei și a bebelușului.
Sursa foto: Dreamstime.
com
