Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a fost dat în judecată de circa 60 de ori fiindcă nu a dat autorizații de construire sau PUZ-uri pe care le consideră nelegale, iar cel mai mult într-un proces de genul acesta dezvoltatorii imobiliari i-au cerut daune de 75 milioane lei, a declarat edilul într-un interviu acordat HotNews.
ro, spunând însă că a câștigat majoritatea litigiilor.
În ceea ce privește blocarea în instanță a PUZ-urilor de Sector, care betonau zeci de hectare de spațiu verde și permiteau construirea de blocuri între case, primarul spune că lupta cea mai grea a fost cu chiar cu instituțiile statului: „Într-o țară normală și prefecții din acel moment și șeful Inspectoratului de Stat în Construcții, în opinia mea, ar fi în pușcărie în momentul ăsta”, a spus Nicușor Dan.
De ce bucureștenii încă nu au apă caldă și căldură în fiecare zi, de ce nu s-a rezolvat problema traficului în București, când vom avea trenul metropolitan- Nicușor Dan a vorbit despre ce a făcut în cei trei ani de mandat la Primăria Capitalei și de ce a rămas cu atâtea restanțe.
iPrincipalele declarațiiNoi avem un deficit de informare care vine dintr-un deficit de obiectivitate a mass-media.
Când tu ai două alegeri suprapuse, posibilitatea omului de a ajunge la informație este mai dificilă.
Deci, nu e deloc corect să suprapui două rânduri de alegeri.
După aceea, un primar în funcție la primul mandat, cum sunt eu, dar nu vorbesc de mine aici, are 3,5 ani în care să vină cu un raport.
Acum, decalând termenul, acesta se reduce la 3 ani.
Deci noi suntem evaluați pe o muncă pe care am făcut-o în 3 ani.
Eu, în plus, un an am plătit datorii fără să am posibilitatea să fac prea multe.
Evident că mi-ar fi plăcut să fie alegerile la termen, mi-ar fi plăcut ca ele să fie separate de alegerile parlamentare, să fie numai alegerile locale.
Dar suntem în această situație și sunt gata să intru în luptă.
Sunt două dificultăți, fiindcă noi primari vor prelua mandatele după 6 luni.
În primul rând, dacă ai un primar care iese din mandat, evident că nu mai ascultă nimeni de el.
Și doi, e o problemă de majoritate în Consiliu, pentru că ai o majoritate care a funcționat până atunci și ai o posibilă altă majoritate, dată de noua configurație.
Și atunci consilierii, ăia care sunt, o să fie jumătate din consilieri care sunt în mandat, dar știind că nu o să mai aibă un viitor mandat, nu o să mă asculte de partidele lor.
O să fie o situație foarte instabilă în acele 4-6 luni până la instalarea noului primar și a noului Consiliu.
Suntem în aceeași paradigmă în care am fost și acum 4 ani și acum 8 ani.
Avem un partid puternic pe stânga, PSD-ul, cu orice candidat vine ia 35-40%.
Intenția mea de vot e tot pe acolo.
Alegerile sunt într-un singur tur.
Ar fi fost bine să fie în două, dar nu mai deschidem subiectul ăsta.
Lupta se va polariza între acești doi candidați.
Și atunci eu mizez, că așa cum s-a întâmplat în 2020, publicul de dreapta, care e majoritar București, o să facă o comparație între ce am făcut noi 3 ani, ce a făcut o administrație PSD în 12 ani- Oprescu, Firea- și o să votez în consecință.
Am văzut mai multe sondaje.
Ultimul pe care l-am văzut îmi dădea 36%.
Cele dinainte erau între 30 și 35% intenție de vot.
Eram pe o pantă crescătoare și de asta strict personal mi-ar fi plăcut ca alegerile să fie în septembrie, pentru că oamenii vorbesc, află de lucruri care s-au întâmplat și panta asta de creștere ar continua.
Niciodată nu vorbesc în numele electoratului, pentru că ăsta e momentul democrației, în care politicienii fac un pas în spate și cetățenii decid care le este viitorul.
Despre candidatul PNL – PSD: O să fie un nume, cu micile lui particularități, dar o să reprezinte PSD-ul de fapt, în București, asta o să fie alegerea.
Prima întrebare, când am preluat mandatul a fost dacă putem să ieșim sau nu din faliment.
Adică dacă o să avem bani luna viitoare să plătim transportul public.
Era o întrebare dacă sistemul de termoficare intră sau nu intră în colaps.
Vă aduc aminte că în noiembrie-decembrie 2020 am avut o mare avarie care a ținut Sectoarele 2 și 3 fără căldură două luni.
Deci eforturile și banii pe care i-am avut i-am dus către partea de funcționare.
Dacă vrem să facem un bilanț pe acești 3 ani, ar fi ieșirea din faliment și eșalonarea tuturor datoriilor și recâștigarea încrederii partenerilor financiari și a celor comerciali.
Termoficarea acum este mult mai stabilă și iarna asta a funcționat.
Bineînțeles că am avut o medie cam de 1% avarii și funcționare sub parametri, dar mult mai bine decât iernile trecute.
Am făcut în sfârșit 50 km de conductă de termoficare într-un an, 110 în cei 3 ani.
Am reușit să optimizăm banii europeni care ne erau disponibili.
Am terminat lucrarea de la Glina pentru care dacă nu o terminam, trebuia să dăm 100 milioane de euro bani înapoi.
Am adus 100 de tramvaie în condițiile în care din 1989, în București, n-am mai cumpărat tramvaie, 100 de autobuze electrice sunt deja aduse.
Am deblocat marea problemă a planului urbanistic general, care era blocat din anul 2014 și acum suntem aproape cu el să începem realmente proiectarea.
Cam astea sunt lucrurile palpabile.
Pe de altă parte, am deschis o direcție, chiar dacă lucrurile astea nu se văd.
Adică am dat o direcție orașului, avem acele contractele pentru reabilitarea celor 50 km de tramvai.
Pentru moment ne-am apucat de Linia 5.
Avem studiul de fezabilitate în lucru pentru extinderea tramvaiului prin Piața Unirii, studiul pentru semaforizarea inteligentă.
Acum, după ce votăm bugetul, o să semnăm în sfârșit și contractul pentru studiul de fezabilitate.
Avem acele radiale pe care le facem împreună cu Consiliul Județean Ilfov și cu ministerul, pentru a folosi și în interesul orașului autostrada de centură.
Deci, pe scurt, am stabilizat și am dat acele direcții mari de dezvoltare.
În 2021, noi am făcut ce am făcut tocmai ca să ieșim din faliment.
La podul de la Doamna Ghica am avut pentru tablierul metalic trei licitații eșuate.
De ce? Pentru că nimeni nu mai avea încredere că o să-i plătim vreodată.
Noi am cumpărat 400 de autobuze și nu le-am plătit.
Da, asta e situația pe care am primit-o.
La parcarea de la Pantelimon erau 50 de milioane restante de plată de un an și jumătate.
Deci, realmente nimeni nu mai dorea să vină să lucreze cu Primăria.
Și atunci, în 2021, am făcut niște tăieri masive și de acolo de unde n-am fi vrut să tăiem de exemplu- de la reparații de străzi și trotuare- abia în 2022 am început să facem reparațiile.
În fine, au fost și întârzieri cu achiziția publică.
Adică în anul care a trecut, 2023, am pus niște zeci de milioane și s-au văzut lucrările de la Unirii, lucrările din Floreasca, au fost multe lucrări de trotuare.
Viteza cu care se mișcă acest aparat, care este complex, multe compartimente și foarte tehnic, e departe de cea pe care mi-o doresc.
Cu toate astea, e cam de două ori și jumătate mai rapid decât fosta administrație.
Adică sunt documentații de achiziții pe care am putea să le facem în două-trei luni și le facem în șapte-opt.
Sunt chestiuni tehnice pe care am putea să le facem mai repede și nu le facem.
Pe de altă parte, cel puțin administrația actuală nu a greșit flagrant.
Pe chestiuni mari, nu am avut achiziții mari pe care să le ratăm.
De exemplu, achizițiile pe liniile de tramvai 500 de milioane de euro, achizițiile pe fondurile europene de pe termoficare 300 de milioane de euro.
Când ai o structură așa de complicată, până când ajungi să înțelegi din toate piesele astea cine face ce promite și cine nu, trebuie să greșești de câteva ori ca să-ți dai seama cum poți să îmbunătățești.
Au fost două lucruri care au fost mai rele decât mă așteptam.
Primul, situația financiară care a fost mult, mult mai rea decât o așteptam.
Și al doilea, faptul că foarte mulți oameni la care m-aș fi așteptat să vină în administrație publică n-au mai venit.
Adică eu am chemat vreo 100 de oameni pe care îi știam din diverse zone de activitate.
I-am invitat să dea concurs pentru a câștigat funcția publică și din ăștia nu știu dacă au venit șapte sau opt.
Eu așteptam să vină 30 din 100 pe care i-am invitat.
În primul rând că suntem mult mai bine decât eram.
Compar câte telefoane am primit în call center iarna asta față de câte telefoane am primit în call center în iarna 2020-2021.
Mă uit la apa caldă pe care o pierdem în pământ, și am prezentat public graficul ăsta.
Din 2016 până în 2020 a crescut cu 50%, deci s-a pierdut mai multă apă caldă prin găurile din conducte, în pământ.
Noi am redus cu 15% aceste pierderi.
Mă uit la această aplicație și văd media noastră, în iarna 2023-2024, a fost 99%, adică un apartament nu avea apă caldă, iar 99 aveau.
Într-adevăr, mai sunt probleme la capete de linie.
A ajutat foarte mult acea centrală provizorie pe care am făcut-o la Titan, pentru că problema noastră era pe sectoarele doi și trei și ea a ajutat, a suplinit centrala lipsă din Titan.
Pe măsură ce schimbăm țevile, anul trecut am avut 50 km modernizați, acum avem vreo 12-13 șantiere mari deschise, deci sigur ajungem la 70 de km, poate mai mult, o să fie tot mai bine.
Sigur terminăm anul ăsta cele 20 de centrale pe care le vom monta la cap de linie.
Deci iarna viitoare o să fie și mai bine.
Aici trebuie spuse trei lucruri.
În primul rând, cel mai important lucru, care este tot timpul neglijat, este de ce avem trafic și poluare.
Știm că poluarea aerului vine din trafic și din încălzire, că de aia e mai mare iarna decât vara, din încălzirea cu mijloace proprii, că sistemul centralizat e mult mai puțin poluant.
De ce s-a aglomerat traficul? Pentru că am avut o dezvoltare urbană care a fost total total nesustenabilă și nocivă.
Și vedem asta în săptămânile în care n-avem școală și deodată traficul e mult mai lejer.
Am continuat să ne sinucidem ca oraș și am avut așa-numitele PUZ-uri de sector în 2018-2019-2020 care ar fi acutizat problema.
Deci, în opinia mea, față de ce puteam să avem, noi trebuie să fim fericiți că nu avem o poluare și mai mare cu un trafic și mai mare decât acum 3 ani.
Asta este prima chestiune în care am depus mult efort de a stabiliza cât de cât această dezvoltare urbană necontrolată, o muncă juridică de a stopa PUZ-urile de sector, în care nici inspectoratul, nici perfectul, toată lumea a fost împotriva noastră.
Acum, că răul e făcut, orașul e bolnav și noi trebuie să-l însănătoșim, am făcut câteva lucruri.
Evident că problema e departe de a fi rezolvată.
În opinia mea, lucrurile care sunt consistente sunt cele pe care le-am făcut pe transportul public.
Adică avem achiziția asta de 100 de tramvaie, 100 de autobuze electrice, 100 de troleibuze.
O să mai avem 22 de troleibuze pe PNRR.
Am schimbat imaginea transportului public.
Avem un plus de 35-40% călători în 2 ani, plătitori de bilete și abonamente, avem aplicația Google Maps, avem curățenia care a fost externalizată și lumea în sondaje ne spune că e mult mai bine decât era.
Avem rute noi, optimizări de rute, avem controale la cap de linie.
Deci pe transportul public există o îmbunătățire.
Bineînțeles, suntem departe de ce trebuie să fie transportul public în București.
Nu am mers așa de repede nici cu benzile unice, nici cu taxarea parcărilor, cum mi-aș fi dorit.
Adică pe benzi unice avem abia 20km.
Pe parcări avem cam 20.
000 de locuri de parcare trasate din 90.
000 cât am fi vrut să facem, ca să descurajeze oamenii să vină cu mașina în centru.
Ele sunt în zone care sunt destul de disparate din oraș și lucrările pot fi făcute simultan.
Vor fi străzi închise, vor fi restricții de circulație, sunt și zone unde traficul nu va fi afectat.
Eu cred că Bucureștiul va câștiga foarte mult după ce terminăm asta.
Noi vrem să schimbăm autobuzele Mercedes din prima generație, care sunt euro trei, dar ele sunt utile acum ca să suplimenteze tramvaiele, pe tronsoanele unde sunt lucrări.
Din cele 500 de autobuze, cred că sunt încă funcționale vreo 400 și ele sunt utile acum ca să suplimenteze tramvaiul care nu mai circulă pe toate liniile astea.
Deci în 2 ani o să avem o îmbunătățire substanțială a transportului cu tramvaiul.
Toate liniile care se fac acum și acolo unde există trasee paralele de autobuz, autobuzele vor circula pe ele.
Acum nu pot să circule pe ele pur și simplu pentru că-și taie cauciucurile.
Din cei 50 de km, probabil că vreo 40 vor deveni linii de transport public atât pentru tramvaie cât și pentru autobuze.
În primul rând, nu puteam să continuăm în modul în care Bucureștiul s-a dezvoltat până acum.
În loc să aibă acea densitate de construire de 1,4 (constructorii) o făceau de 3,6 și atunci evident că creezi o zonă cu o densitate foarte mare care-ți va perturba orașul.
Dacă în zona asta, cum s-a întâmplat de sute de ori, nu mai nici școli, nici grădinițe, toți oamenii ăștia se vor duce dimineața cu copiii să-i ducă la școală și la grădiniță.
Toate PUZ-urile pe care le-am găsit pe circuit erau de felul ăsta, se pretindea că sunt zone mixte și de fapt erau locuire.
Nu puteau merge mai departe.
Pentru PUZ-uri noi dat avize de oportunitate, vreo 20 care sunt favorabile, sunt în faza în care-și iau avizele, deci există PUZ-uri care sunt în circuit.
Pe de altă parte, pe autorizații lucrurile au funcționat.
Noi la primărie dăm autorizații pe zonele istorice, 7% din suprafața orașului, și media de este de 600-800 de autorizații/an.
Cât s-a dat în mandatul anterior, atât am dat și noi, numai că noi am și respins vreo 100/an, uneori încă din faza de certificat de urbanism, fapt pentru care avem 100 de procese sau de ordinul ăsta de mărime.
Pe zona istorică n-am avut niciodată o piață, pentru că era o afacere să demolezi, să construiești un bloc nerespectând regulamentul.
Acum, de când am devenit stricți, am început să construim această piață și sunt foarte fericit că avem cel puțin 150 de proiecte foarte frumoase pe care le-am autorizat, în care oamenii iau clădiri din zona istorică și le restaurează.
Asta e direcția în care trebuie să meargă zonă istorică a orașului.
PUG-ul nu e gata, dar este cel din 2000 în vigoare și el este mult, mult mai bun decât toate așa-zisele lui îmbunătățiri ulterioare, prin mii de PUZ-uri și culminând cu PUZ-urile de sector care au fost anulate în instanță cinci din șase.
PUG-ul l-am găsit blocat.
PUG-ul a început în 2013 și 2014, s-a blocat și până în 2021 nu s-a mai întâmplat nimic cu el.
Deci 7 ani nu s-a mai întâmplat nimic.
În plus, a venit Curtea de Conturi, a făcut o analiză, a zis că noi trebuie să deschidem un litigiu împotriva Universității de Arhitectură.
Deci a fost o situație juridică extrem de complicată pe care am descâlcit-o abia la sfârșitul anului 2022.
Atunci am semnat actul adițional cu consorțiul condus de Universitatea de Arhitectură.
Pe tot parcursul anului 2023 s-au făcut toate studiile de fundamentare.
La începutul acestei veri vom avea prima versiune a noului Plan Urbanistic general.
În februarie 2021 a fost o decizie foarte curajoasă, pe care eu am propus-o și consilierii din USR și PNL au votat-o: suspendarea PUZ-urilor de Sector timp de 1 an.
Am venit în fața Consiliului cu o listă de 22-24 de motive de nelegalitate pe care le aveau PUZ-urile de sector.
Unele dintre ele fuseseră deja confirmate de instanțe și în naivitatea mea am crezut că s-a terminat.
Eu am fost convins de buna credință a instituțiilor centrale, de faptul că Inspectoratul de Stat în Construcții va lua de bun ce am spus eu, va verifica el însuși și va spune Prefectului să atace în instanță și așa se va termina.
Ceea ce nu s-a întâmplat.
Mai mult decât atât, după ce instanța a suspendat PUZ-urile de sector, Inspectoratul de Stat și prefectul au recomandat primarilor să dea autorizați de construire în baza unor documentații care nu mai existau juridic, ceea ce s-a și întâmplat de sute de ori și niciuna din instituțiile centrale nu a reacționat.
Și noi acum încercăm să facem niște acțiuni, nu e clar dacă sunt admisibile sau nu.
Așa cum v-am spus, din moment ce era o practică ca tu să nu asiguri 20m² spațiu verde fiecărui locuitor, deși legea o prevedea, era o practică ca tu să spui că avizezi un PUZ cu regim mixt de construire, dar de fapt să faci locuințe, un dezvoltator corect care făcea locuințe nu putea supraviețui, fiindcă el cumpăra la același preț un teren, doar că altul, care venea și făcea PUZ, putea construi de 3 ori mai mult decât este prevăzut, doar fiindcă spune că face funcțiune mixtă, care de fapt era locuire.
Cel cinstit era scos din piață.
Când s-au schimbat lucrurile, unii dintre ei au înțeles.
Alții m-au dat în judecată chiar în nume personal.
Cel mai mult mi-a cerut un dezvoltator 75 de milioane de lei pe persoană fizică.
Alții mi-au cerut 8 milioane de euro.
Nu am o centralizare, sunt vreo 12 procese, cam de ordinul ăsta de mărime, litigii în care mi-au cerut cel mult 75 de milioane de lei.
Au cerut acești bani pentru că au avut o documentație, pe care eu nu am pus-o mai departe pe masa Consiliului, pentru că am apreciat că nu este legal și instanța mi-a dat dreptate de multe ori.
Pe autorizații de construire am câștigat vreo 50 de procese, iar pe PUZ-uri vreo 7-8 și am pierdut două.
Interpretarea mea asupra legii este că primarul nu poate să pună pe masa Consiliului o documentație care apreciază că e nelegală.
Niciodată nu am primit amenințări în nume personal de la rechinii imobiliari.
Niciodată explicit nu mi s-a oferit șpagă.
Când am fost activist, niciodată nu mi s-a propus ceva explicit, însă mi se spunea știți, aveți o asociație care ar vrea să se dezvolte.
Am putea să vă ajutăm să faceți niște acțiuni, să plantați copăcei.
Noi eram în situația în care PUZ-ul Sectorului 2 era suspendat, după care am avut și o scurtă perioadă în care PUZ-ul a reintrat în vigoare, pentru că suspendarea a încetat printr-o altă decizie de primă instanță.
Primarul Sectorului 2 avea o mulțime de cereri și dezvoltatorii îl amenințau cu plângeri penale.
Eu îi scriam să nu dea autorizații pentru că PUZ-ul e suspendat și prefectul și cu Inspectoratul de Stat în Construcții spuneau să dea autorizații, că altfel încalcă legea și intră în penal.
Până la urmă el a dat aceste autorizații, o parte din ele când PUZ-ul era încă suspendat și o parte când trebuia să le dea pentru că PUZ-ul .
Din autorizațiile emise am atacat vreo 40-50, nu cele pentru case pe 150-200 mp, și suntem în situația în care Tribunalul zice că primarul general nu are voie să atace o autorizație emisă de primarul de sector.
Cred că e o interpretare eronată.
Nu am ajuns încă cu aceste litigii la Curtea de Apel.
Am făcut recurs.
Deci, într-o țară funcțională, când primarul municipiului București, din vara lui 2021 spune că niște documentații sunt nelegale, sesizează Inspectorat de Stat în Construcții și prefectul și instituțiile astea nu fac controlul 2,5 ani și în baza acestor acte se dau alte acte care aduc un niște foloase necuvenite de sute de milioane sau chiar de miliarde de euro.
Într-o țară normală, și prefectul, adică toți prefecții din momentul ăla, și șeful Inspectoratului, în opinia mea, ar fi în pușcărie în momentul ăsta.
Da, asta ar fi dacă Statul român ar funcționa corect.
Din păcate, nici la Parchet nu am văzut vreo intenție de a intra în această zonă de uriașă corupție a statului român.
Tronsonul I o să fie gata vara asta.
Tronsoanele trei și patru sunt mai complicate, au fost scoase la licitație, așteptăm să desemnăm constructorulDe ce nu le-am scos mai devreme la la licitație? Ne-am dat seama ulterior că nu există capacitate la compania noastră municipală.
A fost foarte complicat să descâlcim.
A fost un proiect tehnic făcut de o companie municipală, Dezvoltare Durabilă, care a fost extrem, extrem de prost.
Am avut o discuție cu primarul de la Sectorul 6.
El a spus că au capacitate să facă trosonul trei și noi am zis foarte bine, vi-l dăm.
El a spus că doresc și tronsonul unu și noi am spus nu putem să le dăm tronsonul unu.
E ceva ce compania noastră știe să facă.
Nu putem să o dezechilibrăm, abia reușisem să o punem pe picioare.
Noi am zis, faceți voi tronsonul trei și noi facem tronsonul unu, e interesul public ca lucrurile astea să se facă simultan și să terminăm.
Ei au zis, dacă nu ne dați trosonul I, nu putem să luăm tronson trei.
Și așa s-a terminat discuția.
Eu am crezut că poate să circule și pe zona de Sud.
Nu se poate și am înțeles asta când mi s-a spus că sunt tronsoane în care viteza e de 5km/oră, alte tronsoane pe care viteza e de 10km/h și nimeni n-o să stea să să meargă cu 5km/h de-a lungul liniei de sud.
Nu e rentabil economic.
Va fi rentabil pe zona de Sud, care înseamnă 80% din linia de tren, în momentul în care CFR-ul, care e proprietar, va reabilita linia astfel încât ea să aibă o viteză de deplasare comercială.
Pe zona de Nord, aici există studiu de fezabilitate care a început acum un an și jumate, se va termina.
Dar și aici CFR-ul vrea să facă lucrări de modernizare și până când CFR-ul nu stabilește unde o să fie conturul exact a liniei, noi nu putem să punem stații, ceea ce vrem să facem.
Deci, în momentul acesta așteptăm finalizarea studiului de fezabilitate al CFR-ului.
Ei au bani din programul european de transport ca să facă și zona de nord și zona de sud.
Eu sper ca ei să să tranșeze foarte repede zona de nord, astfel încât măcar pe zona de nord să facem trenul metropolitan.
Am făcut vreo 5-6 km.
Nu am făcut mai mult fiindcă au fost aceleași proiecte făcute de Compania de dezvoltare durabilă, foarte superficiale.
De exemplu, proiectul de pe Ștefan cel Mare s-a dovedit a fi imposibil de pus în practică.
Și mai era un proiect, care mie îmi place foarte tare, de la Piața Constituției până la Stadionul Național, și acolo au fost probleme de proiectare.
Sper ca pe ăsta să-l facem, pentru că, cel puțin intuitiv, acolo e suficient spațiu ca să pui piste de biciclete pe dublu sens.
În paralel, avem în curs de realizare un întreg master plan de piste pentru biciclete pentru tot orașul.
Evident, nu sunt mulțumit de ce am făcut.
Am desființat 15 companii și desființând companiile astea și prin restructurări au plecat vreo 4200 de oameni.
Cei mai mulți oameni au fost aduși de administrația Firea în companii, pentru că în companie e mult mai simplu să angajezi decât într-o instituție publică unde ai niște reguli, trebuie să faci concursuri.
Pe când, într-o o companie ai un board care face angajări și deci grosul de oameni au venit în companii și au și plecat.
În Primărie sunt și oameni buni care au venit cu fosta administrație.
În Primărie nu mai sunt în momentul de față oameni nocivi, care să fi rămas în organigramă.
Impactul este următorul: Am verificat azi dimineață, avem 22 de milioane de lei în cont.
În ianuarie am primit 500 de milioane de la Ministerul de Finanțe, din cotele defalcate din impozitele bucureștenilor, în februarie am primit 400 de milioane, în 8 martie ar fi urmat să primim 400-500 de milioane.
Salariile sunt vreo 70 de milioane la instituțiile din subordine.
Am discutat cu Economicul, deocamdată o să plătim oamenilor 25% din salarii, cât avem cont.
Noi avem câteva sute de milioane care pe care trebuie să le primim din fonduri europene, pe care le-am plătit din bugetul nostru în 2023 și care sunt în diferite forme de decontare la Ministerul Fondurilor sau la Ministerul Dezvoltării, așteptăm și banii ăia.
Din cauză că bugetul nu a fost votat nu primesc salariul vreo 7000 de oameni.
Vor primi doar 25%, cât avem în cont, pe 11 martie, luni.
Vor fi întârzieri și la restul plăților, de la curentul pentru iluminatul public până la investiții.
Consilierii PNL și PSD au formal dreptate, în sensul că în execuția din 2023 am avut 3 miliarde de lei pentru cele două subvenții la termoficare și transport, și în bugetul propus pentru 2024 am pus doar 2 miliarde de lei.
Deci, teoretic, noi am pus cu 1 miliard de lei mai puțin decât știm că vom cheltui.
Sau, în fine, avem experiența că vom cheltui până la sfârșitul acestui an.
Însă le-am explicat consilierilor că o să primim mai mult decât în bugetul pe care îl avem acum, aproximativ 1,8 miliarde de lei, care sunt fie refinanțări ale datoriei, fie fonduri europene, fie o estimare nerealistă din partea Ministerului a impozitelor pe care ni le dau bucureștenii.
Pentru că dacă noi am primit din impozitele bucureștenilor 6,2 miliarde lei în 2023, e nerealist să estimeze că vom primi doar 5 miliarde de lei în 2024.
În ziua premergătoare celui de-al doilea vot pe buget cred că am răspuns la vreo 60 de telefoane.
Se întâmplă ca, uman, să nu ai capacitatea să răspunzi la toate, pentru că nu suntem încă o structură funcțională, și o spun responsabil, suntem mult mai bine decât am plecat, dar nu suntem încă o structură funcțională și persoana care are nevoie de ceva nu sună la șeful de serviciu, care știe că-i rezolvă problema.
Toată lumea sună la primar.
Câștig în jur de de 20.
000 lei pe lună.
Da, îmi ajung banii ăștia.
Nu am economii.
Cumpărăturile frecvente, peste zi, le face soția, cele de care e nevoie, adică o sticlă de lapte pentru copii.
O dată la două săptămâni, uneori chiar săptămânal, în ziua de sâmbătă, mergem împreună să cumpărăm pentru toată săptămâna.
Dăm cam 400-500 lei.
Copii dorm cu mama lor într-o cameră, eu dorm separat, într-o altă cameră.
Pe fetiță o duc eu la școală, băiețelul o să înceapă și el grădinița și o să vedem cum facem.
Mama schimbă pampersul în proporție de 95% tata 5%.
