Accidentul vascular cerebral ( AVC) a fost a doua cauză principală de mortalitate la nivel global, reprezentând 11% din decese, în 2019.
În România, aproximativ 55.
000 de persoane fac un accident vascular cerebral ischemic (AVCi), 7.
500 persoane un AVC hemoragic și 1500 o hemoragie subarahnoidiană.
Boala, cunoscută și sub numele de stroke, este adesea înțeleasă greșit, iar miturile care circulă în popor contribuie la asta.
Medicii, pe baza experienței clinice, dar și a studiilor științifice, le demontează oferind explicațiile corecte.
La fiecare 3 secunde se produce undeva în lume un stroke.
Peste 12,2 milioane de accidente vasculare cerebrale au loc în fiecare an, potrivit Organizației Mondiale de Stroke.
Există trei tipuri principale de accident vascular cerebral.
Primul și cel mai frecvent, reprezentând 87% din cazuri, este accidentul vascular cerebral ischemic, care apare atunci când fluxul de sânge prin artera care furnizează oxigen creierului este blocat.
Al doilea tip este accidentul vascular cerebral hemoragic, cauzat de o ruptură a unei artere din creier, care, la rândul său, dăunează țesuturilor din jur.
Al treilea tip de accident vascular cerebral este un atac ischemic tranzitoriu (TIA), care uneori mai este denumit „ministroke”.
Se întâmplă atunci când fluxul sanguin este blocat temporar la creier, de obicei pentru cel mult 5 minute.
În fiecare an, aproximativ 12 milioane de oameni din întreaga lume mor din cauza unui atac de cord sau a unui accident vascular cerebral.
Aceste boli îi afectează atât pe cei săraci, cât și pe cei bogați.
Majoritatea oamenilor cred că sunt boli care-i afectează pe bărbații de vârstă mijlocie, dar Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția că atât bărbații, cât și femeile suferă de atacuri de cord și accident vascular cerebral.
Cu toate acestea, unii oameni confundă accidentul vascular cerebral cu atacul de cord, care este cauzat de blocarea fluxului de sânge către inimă, și nu către creier.
Riscul de accident vascular cerebral are legătură cu factorii de risc cardiovascular, însă accidentul vascular cerebral are loc în creier, nu în inimă.
„Unii oameni cred că accidentul vascular cerebral este o problemă a inimii.
Este incorect.
Un accident vascular cerebral este o problemă a creierului, cauzată de blocarea sau ruperea arterelor sau venelor din creier, și nu a inimii”, a explicat dr.
Rafael Alexander Ortiz, șeful Departamentului de Chirurgie Neuro-Endovasculară și Neuro-Radiologie Intervențională de la Spitalul Lenox Hill.
2.
AVC nu poate fi prevenitAccidentele vasculare cerebrale pot ucide, dar ele pot fi adesea prevenite.
„Cei mai comuni factori de risc pentru accident vascular cerebral includ hipertensiunea arterială, fumatul, colesterolul crescut, obezitatea, diabetul, traumatismele la nivelul capului sau gâtului și aritmiile cardiace”, a spus dr.
Ortiz.
Mulți dintre acești factori de risc pot fi modificați de stilul de viață.
Exercițiile fizice efectuate regulat timp de cel puțin 30 de minute zilnic și o dietă sănătoasă pot reduce factorii de risc precum hipertensiunea arterială, colesterolul crescut, obezitatea și diabetul.
Alți factori de risc includ consumul de alcool și stresul.
90% dintre accidente vasculare cerebrale sunt asociate cu factorii de risc modificabil, adică acei factori pe care-i putem influența.
Anumite boli precum siclemia cresc riscul unei persoane de accident vascular cerebral.
Factori genetici, inclusiv un risc mai mare de hipertensiune arterială și alți factori de risc cardiovascular, pot crește indirect riscul de accident vascular cerebral.
Dacă într-o familie mai mulți membri au același stil de viață nesănătos, ei au risc de accident vascular cerebral ridicat, mai ales atunci când acești factori sunt cuplați cu factori de risc genetici.
Cele mai frecvente simptome ale accidentului vascular cerebral formează acronimul „F.
A.
S.
T.
:- F: căderea feței, când o parte a feței devine amorțită și produce un „zâmbet” neuniform- A: slăbiciunea brațului, când un braț devine slab sau amorțit și, atunci când este ridicat, se deplasează încet în jos- S: dificultatea de-a vorbi sau vorbirea neclară- T: este timpul să sunați la 112Alte simptome ale accidentului vascular cerebral sunt: amorțeală sau slăbiciune la nivelul piciorului sau unei părți a corpului, confuzie, dificultăți de vedere la unul sau ambii ochi, dificultăți de mers, inclusiv amețeli, pierderea echilibrului și a coordonării, dureri de cap severe fără o cauză cunoscută.
OMS avertizează că accidentele vasculare cerebrale pot apărea brusc și pot fi fatale dacă nu se solicită imediat ajutor.
Efectele unui accident vascular cerebral depind de partea creierului care este afectată și de cât de grava fost accidentul.
„Există mitul că accidentele vasculare cerebrale sunt ireversibile și nu pot fi tratate”, a explicat dr.
Ortiz.
Medicii explică însă că tratarea accidentului vascular cerebral depinde de gradul de severitatea a acestuia, dar și de rapiditatea cu care ajunge persoana în cauză la spital.
Dacă se ajunge la spital în decurs de 3 ore de la primul semn de accident vascular cerebral, medicul poate institui tratament trombolitic, pentru a se dizolva orice cheaguri de sânge din artere.
Pacienții care ajung în primele 3 ore de la apariția simptomelor au, de obicei, mai puține dizabilități la 3 luni după AVC decât cei care au sosit mai târziu la spital.
Alegerea tratamentului va depinde însă de cauza producerii accidentului vascular cerebral.
„Tratamentul de urgență al unui accident vascular cerebral cu injectarea unui medicament pentru distrugerea cheagurilor, trombectomia mecanică minim invazivă pentru îndepărtarea cheagului sau intervenția chirurgicală poate inversa simptomele unui accident vascular cerebral la mulți pacienți, mai ales dacă ajung la spital suficient de devreme pentru terapie (în câteva minute sau ore de la debutul simptomelor),” a afirmat medicul american.
6.
Accidentul vascular cerebral apare doar la vârstniciVârsta joacă un rol risc semnificativ pentru accident vascular cerebral, fiindcă riscul se dublează la fiecare 10 ani după vârsta de 55 de ani.
Cu toate acestea, accidentele vasculare cerebrale pot apărea la orice vârstă.
În 2019, peste 63% dintre AVC-uri s-au produs la persoane sub 70 de ani.
Un studiu care examinează datele din domeniul sănătății a constatat că 34% dintre spitalizările pentru accident vascular cerebral în anul 2009 s-au produs la persoane cu vârste sub 65 de ani.
O recenzie din 2013 subliniază că aproximativ 15% din toate accidentele vasculare cerebrale ischemice apar la adulți tineri și adolescenți.
Nu toate accidentele vasculare cerebrale au simptome, iar unele cercetări sugerează că accidentele vasculare cerebrale fără simptome sunt mult mai frecvente decât cele cu simptome.
Un studiu a descoperit că din cele peste 11 milioane de accidente vasculare cerebrale din 1998, numai 770.
000 prezentau simptome, în timp ce aproape 11 milioane erau tăcute.
Dovezile procedurii acestor așa-numite accidente vasculare cerebrale silențioase apar însă pe RMN.
Adesea, accidentele vasculare cerebrale silențioase sunt identificate abia atunci când pacienții fac rezonanța magnetică (RMN) pentru simptome, inclusiv dureri de cap, probleme cognitive și amețeli.
Deși apar fără simptome, AVC-urile silențioase ar trebui tratate în mod similar cu accidentele vasculare cerebrale cu simptome.
Accidentele vasculare cerebrale silențioase îi expun pe oameni la riscul unor viitoare accidente vasculare cerebrale simptomatice, declin cognitiv și demență.
Termenul de mini-stroke a fost folosit incorect, deoarece unii cred că este legat de accidente vasculare cerebrale mici care prezintă un risc redus.
„Această afirmație este incorectă, deoarece un mini-stroke este un atac ischemic tranzitoriu.
Nu este un accident vascular cerebral mic, ci o premoniție că poate apărea un accident vascular cerebral mare.
Orice simptom de accident vascular cerebral acut, tranzitoriu sau persistent, are nevoie de un control de urgență și de un management pentru a preveni un accident vascular cerebral mare devastator”, a spus dr.
Ortiz.
Accidentul vascular cerebral este o cauză principală a dizabilității pe termen lung, dar nu toți cei care suferă de un accident vascular cerebral se vor confrunta cu paralizie.
Accidentul vascular cerebral duce la o mobilitate redusă la peste jumătate dintre supraviețuitorii accidentului vascular cerebral în vârstă de 65 de ani și peste.
Cu toate acestea, impactul pe termen lung al accidentului vascular cerebral variază în funcție de mulți factori, cum ar fi cantitatea de țesut cerebral afectată și zona afectată.
Deteriorarea creierului stâng, de exemplu, va afecta partea dreaptă a corpului și invers.
Dacă accidentul vascular cerebral are loc în partea stângă a creierului, efectele pot include:- paralizie pe partea dreaptă a corpului- probleme de vorbire și limbaj- comportament lent și precaut- pierderea memoriei.
Dacă afectează partea dreaptă a creierului, poate apărea și paralizia pe partea stângă a corpului.
Mai pot apărea probleme de vedere și pierderea memoriei.
Recuperarea după un accident vascular cerebral poate dura luni, uneori chiar ani, iar mulți s-ar putea să nu se recupereze complet niciodată.
10% vor fi recuperați aproape complet, alți 10% vor necesita îngrijire într-un azil de bătrâni sau într-o altă unitate pe termen lung, 25% se vor recupera cu deficiențe minore, iar 40% vor experimenta deficiențe moderate până la severe, potrivit datelor Asociației Americane de AVC.
Există o fereastră de timp critică între 2-3 luni după debutul accidentului vascular cerebral, timp în care reabilitarea motorie intensivă este mai probabil să ducă la recuperare.
Unii s-ar putea să se recupereze spontan în această perioadă, însă dincolo de această fereastră de timp și dincolo de pragul de 6 luni, îmbunătățirile sunt încă posibile, dar sunt mult mai lente.
Din 100 de pacienți cu AVCi acut, 30-40 vor avea o dizabilitate neurologică importantă care poate afecta capacitatea de a se deplasa, de a comunica, de a-și îndeplini activitățile zilnice sau de a-și gestiona în mod independent nevoile de bază.
Cei care supraviețuiesc unui accident vascular cerebral trebuie adesea să ia pe termen lung tratament medical.
Această boală poate afecta grav viața pacientului, dar și a familiei acestuia, fiindcă efectele nefaste ale AVC se răsfrâng asupra aparținătorilor și chiar dincolo de familie, asupra comunității.
Sursa foto:Dreamstime.
com
