„Azi eram zdreanță, mâine, dragostea lui. Până nu m-a strâns de gât, de față cu copilul, nu am putut să plec”

Spread the love

La început, au dispărut bani din casă.

Apoi, Elena a aflat că banii dispăreau la cazino.

Iar după ce bărbatul îi pierdea, își îneca frustrarea în băutură.

De aici, la manifestările de furie, mai era un pas.

O înjura, spărgea lucruri prin casă, o amenința.

Apoi urmau zilele bune, în care o copleșea cu iubire.

Timp de șase ani, Elena Andrei a trăit într-o relație abuzivă care i-a încețoșat complet mintea.

Deși dovezile abuzului erau sub ochii ei, i-a fost greu să le pună cap la cap și să înțeleagă cât de grav este ce i se întâmplă.

Credea cu tot sufletul că misiunea ei era să-și salveze partenerul de viciul alcoolului și al jocurilor de noroc.

Intrase într-un joc al manipulării atât de subtil, încât doar atunci când și-a simțit viața amenințată a realizat că, de fapt, trebuie să se salveze pe sine și copilul.

Final de august 2019.

Elena este la mare cu iubitul ei și băiatul lor.

Muncise mult să strângă bani pentru vacanța aceea de câteva zile – cadou pentru băiețelul lor, care împlinise patru ani cu o săptămână în urmă.

În prima zi în care au ajuns acolo, bărbatul a jucat și pierdut la păcănele toți banii pentru vacanță.

Seara, când femeia i-a cerut socoteală, i-a pus mâna în gât.

„Tu mă faci să fac asta!”, i-a spus.

Copilul, martor al scenei, a început să plângă.

Pe măsură ce simțea cum rămâne fără aer, în mintea Elenei a încolțit un gând: „Relația aceasta, care dura deja de 6 ani, trebuie să se sfârșească.

Nu mai e cale de întoarcere”.

A fost pentru prima data când și-a spus sieși cu hotărâre acest lucru, deși episode asemănătoare mai avuseseră loc.

A fost picătura care a umplut paharul.

În primele luni de relație, între ei fusese totul lapte și miere.

Ea, genul empatic, salvator și în căutarea unei iubiri absolute, el – vânzător de iluzii, simțindu-se veșnic neînțeles și sabotat de lume.

Orbită de ceea ce ar fi putut să fie iubirea lor, Elena nu a văzut sau, spune acum, poate nu a vrut să vadă, ceea ce ar fi trebuit să fie primele semnale de alarmă.

La început, au dispărut bani din casă.

Apoi, Elena a aflat că banii dispăreau la cazino.

Iar după ce bărbatul îi pierdea, își îneca frustrarea în băutură.

De aici, la manifestările de furie, mai era un pas.

O înjura, spărgea lucruri prin casă, o amenința.

Apoi urmau zilele bune, în care o copleșea cu iubire.

Își cerea iertare, îi spunea că ea l-a provocat, că o iubește mai mult decât orice pe lume și că nu mai face.

Ea îl ierta și se dădea peste cap să-l scoată din cercul vicios, convinsă fiind că iubirea salvează și rezolvă totul.

Când situația a escaladat, Elena era deja mamă.

Din ziua în care a ieșit din maternitate, viața ei s-a desfășurat pe repede înainte.

Nu mai avea nici timp, nici energie să conștientizeze ce i se întâmplă.

Intrase pe modulul de supraviețuire, iar singurul lucru concret pe care își permitea atunci să-l simtă era iubirea pentru copil.

„Totul a devenit copleșitor.

Mi se părea că nu știu nimic din ce ar trebui să știu despre îngrijirea unui copil.

A stat o perioadă cu noi mama, dar apoi am rămas singură.

Tatăl copilului avea două joburi în acel moment, era plecat toată ziua.

Toți banii lui și toți banii mei ajungeau la jocurile de noroc.

Nu am avut încotro decât să mă apuc și eu de muncă, la câteva săptămâni după naștere.

Copilul se trezea noaptea din trei în trei ore să mănânce, iar cât timp dormea, eu munceam”, își amintește ea.

CITEȘTE CONTINUAREA PE TOTULDESPREMAME.

RO

Lasă un răspuns