Peste 50% dintre români susțin că vor vota la toate tipurile de alegeri cu partidul pe care îl simpatizează, iar 45.
5% spun că nu vor vota cu aceeași formațiune politică la toate scrutinele, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.
ro.
De asemenea, jumătate dintre români cred că alegerile din 2024 vor fi corecte, în timp ce 7 din 10 cred că vor fi afectate într-o măsură mare și foarte mare de dezinformare şi de ştirile false.
58.
1% dintre cei intervievaţi spun că vor vota la alegerile europarlamentare cu partidul sau alianţa din care face parte candidatul preferat pentru primărie.
34.
9% spun că vor avea o altă opţiune la alegerile europarlamentare decât partidul/alianţa din care face parte candidatul preferat pentru primărie.
2.
9% spun că nu s-au hotărât, 3.
3% că nu merg la vot, iar 0.
7% nu răspund.
Declară că vor vota la alegerile europarlamentare cu partidul/alianţa din care face parte candidatul preferat pentru primărie în special: votanţii PSD-PNL, persoanele peste 60 de ani, cei cu educaţie primară, persoanele inactive şi locuitorii din rural.
Spun că vor avea o altă opţiune la alegerile europarlamentare decât partidul/alianţa din care face parte candidatul preferat pentru primărie mai ales: votanţii ADU (Alianța Dreapta Unită) şi ai AUR, persoanele cu educaţie superioară, gulerele albe, locuitorii din urbanul mare, angajaţii la privat.
50.
5% dintre cei intervievaţi sunt de acord cu afirmaţia „În general, dacă simpatizez cu un partid politic, votez cu acel partid la toate tipurile de alegeri (europarlamentare, locale, parlamentare, prezidenţiale)”.
La polul opus, 45.
5% îşi exprimă acordul cu afirmaţia ”În general, dacă simpatizez cu un partid politic, NU votez cu acel partid la toate tipurile de alegeri (europarlamentare, locale, parlamentare, prezidenţiale)”.
4% dintre participanţii la sondaj nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
Votanţii PSD-PNL, cei cu educaţie primară, persoanele inactive declară într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei că obişnuiesc să voteze cu partidul pe care îl simpatizează la toate tipurile de alegeri.
Spun că nu obişnuiesc să voteze cu partidul pe care îl simpatizează la toate tipurile de alegeri în special: votanţii AUR, persoanele cu vârsta între 30 şi 45 de ani, cei cu un nivel de educaţie mai ridicat, gulerele albastre sau albe, locuitorii din urbanul mare, angajaţii la privat.
50.
6% dintre români cred că alegerile din acest an vor fi în general libere şi corecte, în timp ce 45.
8% sunt de părerea contrarie, iar 3.
6% nu ştiu sau nu răspund.
Cred că alegerile din acest an vor fi în general libere şi corecte în special: votanţii PSD-PNL şi ai AUR, persoanele cu vârsta între 45 şi 60 de ani, persoanele cu un venit mai ridicat, angajaţii la stat.
Sunt de părerea contrarie mai ales: votanţii ADU, locuitorii din Bucureşti şi persoanele cu un venit mai redus.
Întrebaţi în ce măsură consideră că alegerile din 2024 (europarlamentare, locale, parlamentare si prezidenţiale) vor fi afectate de dezinformare şi ştiri false, 34.
2% spun că în foarte mare măsură, 37% în mare măsură, 19.
4% în mică măsură, iar 7% deloc.
2.
3% nu ştiu sau nu răspund.
Cred că alegerile din 2024 vor fi afectate de dezinformare şi ştiri false în foarte mare măsură mai ales: votanţii AUR şi ai ADU, cei cu vârsta între 30 şi 45 de ani, persoanele cu studii superioare, gulerele albastre sau albe, angajaţii la privat.
Sunt de părere că alegerile din 2024 vor fi afectate de dezinformare şi ştiri false în mare măsură mai ales: votanţii AUR, tinerii sub 30 de ani şi persoanele cu vârsta peste 60 de ani, locuitorii din Bucureşti sau din urbanul mare şi din regiunea Nord Vest.
Votanţii PSD-PNL, persoanele cu educaţie primară, locuitorii din urbanul mic sau din rural, cei din regiunea Sud-Est sau Centru, cei cu un venit mai redus, angajaţii la stat cred într-o proporţie mai ridicată decât media că alegerile din 2024 vor fi afectate în mică măsură sau deloc de dezinformare şi ştiri false.
Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda Agenţiei de presă News.
ro.
Datele au fost culese în perioada 22 – 29 februarie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului.
Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1.
100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95 %, la un grad de încredere de 95%.
