Întâlnită atât la bărbați, cât și la femei, căderea părului variază de la rărire ușoară și până la chelie totală.
Alopecia poate afecta doar scalpul, dar și întregul corp.
Motivele pot fi ereditare, modificările hormonale, anumite tratamente, înaintarea în vârstă sau pur și simplu o îngrijire neadecvată.
Un păr frumos și sănătos care să suporte toate nebuniile modei pe tot parcursul vieții este doar un vis.
Calitatea și structura firului de păr se modifică în timp, sub influența mai multor factori.
Anumite boli sau tratamente, schimbările hormonale, șocurile emoționale, stresul sunt tot atâtea motive de cădere a părului.
Cea mai frecventă cauză este însă cea genetică.
Normal este, spun specialiștii, să pierdem între 50 și 100 de fire de păr pe zi.
Ce pierdem este adesea înlocuit de noi fire de păr.
Atunci când această înlocuire nu are loc, alopecia începe să fie observabilă.
Pierderea părului din cauză ereditară se numește alopecia androgenă și poate afecta atât bărbații, cât și femeile.
Există o chelie de tip masculin și una de tip feminin.
Afecțiunea apare treptat și într-un model previzibil: retragerea liniei părului și apariția unor zone de chelie la bărbați și subțierea firului de păr de-al lungul coroanei scalpului, la femei, potrivit Mayo Clinic.
Schimbările hormonale care au loc în timpul sarcinii, nașterii, în timpul menopauzei sau problemele de tiroidă pot determina, la rândul lor, pierderea podoabei capilare temporar sau permanent.
Printre afecțiunile medicale care duc la căderea părului se numără alopecia areată – caracterizată prin căderea părului în anumite zone ale scalpului.
Ea poate avea drept cauză o scădere a rezistenței sistemului imunitar, o infecție a scalpului – de tipul pecinginei – sau o tulburare psihică numită tricotilomanie – caracterizată prin obsesia de a smulge continuu șuvițele de păr.
Pierderea părului poate fi și rezultatul unor tratamente medicamentoase sau a unor suplimente alimentare precum cele prescrise în tratamentul cancerului, artritei, depresiei, bolilor cardiace, hipertensiunii sau gutei.
De asemenea, radioterapia determină pierderea părului nu doar la nivelul scalpului, ci al întregului corp, fiind posibil ca părul să nu mai crească la fel de repede ca înainte.
Persoanele care au trecut prin emoții puternice, perioade de stres îndelungat sau șoc fizic se pot confrunta cu situații de rărire a podoabei capilare.
În aceste cazuri, pierderea părului este temporară.
Părul poate cădea în smocuri, la spălat sau după pieptănat.
Vopsirea părului, coafatul excesiv sau coafurile care strâng părul pot provoca un anumit tip de alopecie numit alopecie de tracțiune.
În cazul în care apar cicatrici, căderea părului în zonele respective poate fi permanentă.
Alți factori care pot influența căderea părului sunt nutriția deficitară, scăderea semnificativă în greutate, medicamente contra diabetului și lupusului.
În funcție de cauză, pierderea părului se poate manifesta diferit.
Poate să apară brusc sau treptat, poate să afecteze doar scalpul sau întregul corp.
Rărirea treptată în creștet este cel mai frecvent tip de pierdere a părului, prezentă atât la bărbați, cât și la femei, pe măsură ce îmbătrânesc.
În cazul bărbaților, odată cu înainterea în vârstă, poate apărea o retragere a părului la nivelul frunții, într-o linie care seamnă cu litera M, în timp ce, la femei, apare rărirea treptată în părți.
În cazul cheliei areate, apar zone mari rotunde sau sub formă de pete în care părul lipsește, condiție care afectează scalpul, dar poate apărea și la nivelul bărbii sau sprâncenelor.
Uneori, înainte de căderea părului, în zonele respective, apar durerea și mâncărimea.
Crustele apărute pe scalp pot fi semne de infecție însoțite de pierderea părului, roșeață, inflamație și, uneori scurgeri.
Cât de mult durează căderea părului depinde de cauză.
În cazul răririi difuze a părului care poate apărea după naștere sau în urma unei boli prelungite, refacerea podoabei capilare poate avea loc în câteva luni.
Atunci când căderea părului este un efect secundar al unui medicament, creșeterea părului revine la normal, odată ce tratamentul este oprit, potrivit harvard.
edu.
Pierderea rezultată în urme unei coafuri intensive, căderea se oprește după adoptarea uneia mai blânde și mai aproape de natural.
Excepție face alopecia de tracțiune ivită în urma unor ani de împletire strânsă a părului în codițe.
În cazul infecției la nivelul scalpului determinată de o ciupercă, aceasta trebuie tratată timp de 6-12 săptămâni, creșterea ulterioară a părului fiind mai lentă.
Pentru unele tipuri de alopecie există tratament.
Medicul poate recomanda atât tratamente locale, folosirea unor șampoane speciale, cât și schimbarea stilului de viață, adoptarea unei alimentații echilibrate care să includă vitaminele și mineralele necesare creșterii părului.
Tratamentele chirurgicale includ transplantul de păr.
În acest caz, se recoltează foliculi piloși sănătoși din alte zone ale scalpului și se implantează în zonele afectate de chelie.
Tratamentul implică două sau trei sesiuni întinse pe parcursul a mai multe luni.
Dacă alopecia are o cauză ereditară însă, ea va progresa, rezultatul fiind tot pierderea părului.
O altă procedură chirurgicală este cea de eliminare a petecelor de chelie prin restrângerea scalpului și aducerea laolaltă a zonelor cu păr.
Mai există și varianta transplantului de lambouri de scalp prin replasarea fragmentelor cu păr ale scalpului în zonele cu chelie.
Mai nou, celulele stem au început să fie folosite în tratamentul cheliei.
Terapia presupune recoltarea celulelor-embrionare de la nivelul scalpului, prelucrarea lor în laborator și reinjectarea în zona care urmează a fi grefată cu păr, pentru a facilita regenerarea foliculilor.
Într-o prezentare ținută la Universitatea din Indonezia, prof.
dr.
Lili Legiawati, a susținut că tratamentul cu celule stem și derivați ai acestora recoltate de la pacient reprezintă viitorul în depășirea problemelor legate de chelie și căderea părului.
Aceste celule au capacitatea de a se specializa și de a repara țesuturi și a crea altele noi și pot ajuta la regenerarea foliculilor de păr prin mai multe mecanisme.
Potrivit profesorului, studiile realizate până acum au dovedit rezultate încurajatoare.
Aceste celule pot fi recoltate și din țesutului adipos, măduva spinării sau sânge.
Dacă alopecia de cauză genetică nu poate fi prevenită, în celelalte cazuri, se poate vorbi de prevenție.
Astfel, de fiecare dată când medicul vă prescrie un medicament întrebați-l dacă tratamentul are ca efect secundar căderea părului.
Sursa foto: Dreamstime.
com
