China renunță înt-run document oficial la dezideratul „reunificării pașnice” cu Taiwanul și își crește cheltuielile militare cu 7,2%, acestea fiind majorate puternic de la venirea la putere a președintelui Xi Jinping, relatează Reuters, citând documente oficiale publicate marți de Beijing.
Creșterea cheltuielilor militare reflectă procentul prezentat în planul de buget redactat anul trecut și vine în pofida problemelor structurale cu care se confruntă economia Chinei, a doua cea mai mare din lume, care a dus la prăbușirea burselor sale la începutul acestui an.
Guvernul de la Beijing a adoptat de asemenea un limbaj mai dur față de Taiwan odată cu publicarea cifrelor legate de buget marți, renunțând la sintagma „reunificării pașnice” într-un raport prezentat de prim-ministrul Li Qiang la deschiderea Congresului Național al Partidului Comunist Chinez, simulacrul de parlament al Beijingului.
Guvernul chinez notează în noul document că își „reiterează” apelurile față de reunificarea cu Taiwanul, subliniind în schimb că vrea să fie „ferm” pe acest subiect.
Deși nu este prima oară când guvernul comunist renunță la sintagma „reunificării pașnice”, orice modificări de acest tip sunt atent urmărite pentru indicii privind schimbarea atitudinii în una mai dură față de Taiwan.
Noua mutare vine în contextul escaladării puternice în ultimii ani a tensiunilor dintre China și Taiwan, țara insulară condusă democratic despre care Beijingul afirmă că face parte din teritoriul său național.
Li Mingjiang, un expert în studii de apărare de la Facultatea „Rajaratnam” de Studii Internaționale (RSIS) din Singapore, a declarat pentru Reuters că, în pofida problemelor cu care se confruntă acum economia chineză, accentul tot mai mare pus de Beijing pe „reunificarea” cu Taiwanul reprezintă unul dintre principalele motive pentru creșterea bugetului acordat forțelor armate.
„China arată că vrea în următorul deceniu să își crească forțele armate până în punctul în care este pregătită să câștige un război dacă nu are de ales decât să poarte unul”, afirmă Li cu referire la refuzul guvernului taiwanez de a ceda presiunilor Beijingului.
De când Xi Jinping a devenit președinte și comandant suprem al forțelor armate chineze în urmă cu peste un deceniu, bugetul acordat Chinei ministerului apărării a crescut la 1,67 trilioane de yuani (aproximativ 230,6 miliarde de dolari), de la 720 de miliarde de dolari în 2013.
Creșterea procentuală anuală a fost cu consecvență mai mare decât ținta de creștere a PIB-ului în timpul mandatului lui Xi.
De exemplu, pentru anul acesta ținta de creștere a PIB este de 5%, în timp ce bugetul alocat apărării crește cu 7,2%.
Bugetul acordat de Beijing forțelor sale armate este urmărit cu atenție de vecinii săi și Statele Unite pe fondul îngrijorărilor legate de intențiile strategice ale Chinei și dezvoltarea puterii sale militare.
China și-a majorat pentru al 30-lea an la rând bugetul militar, potrivit datelor Institutului Internațional pentru Studii Strategice de la Londra (IISS).
Însă James Char, un alt expert în securitate de la RSIS, atrage atenția asupra faptului că, deși China și-a crescut cheltuielile militare mai rapid decât i-a crescut economia, per total ele au rămas în ultimul deceniu la 1,3% din PIB, ceea ce a evitat presiunile asupra visteriei Beijingului.
„Bineînțeles, sorții pe termen lung ai economiei chineze vor stabili dacă acest lucru poate fi susținut mergând înainte”, afirmă el.
Un raport publicat de IISS luna trecută notează la rândul său că achizițiile de noi echipamente vor reprezenta probabil cea mai mare cheltuială din bugetul acordat forțelor armate în condițiile în care Xi Jinping a declarat că acestea trebuie „modernizate complet” până în 2035.
Potrivit IISS, aceste eforturi continuă pe mai multe fronturi, China producând o serie largă de arme, de la nave de război și submarine la drone și rachete avansate care pot fi înarmate atât cu focoase convenționale, cât și nuclare.
Comisia Militară Centrală de la Beijing, instituția responsabilă de achizițiile militare și alte probleme ce țin de forțele armate, a ordonat în iulie anul trecut o „curățenie” în cadrul licitațiilor și a invitat publicul să raporteze „nereguli”.
Comisia nu a anunțat deocamdată rezultatele investigației pe care a demarat-o dar cel puțin 9 generali, inclusiv 4 direct responsabili de achizițiile militare, au fost lăsați fără locurile lor în parlament, o procedură necesară înainte de a putea fi trimiși în judecată.
Doi foști miniștri ai apărării, Li Shangfu și Wei Fenghe, au dispărut fără explicații, ceea ce în China înseamnă de cele mai multe ori că sunt sub investigație.
