Ziua de 1 Martie reprezintă începutul primăverii, iar românii oferă mărțișoare doamnelor și domnișoarelor, un simbol care celebrează renașterea naturii.
Mărțișorul, oferit pe 1 Martie, este realizat dintr-un șnur bicolor, care adună zilele, săptămânile și lunile anului în două anotimpuri: iarnă și vară.
Mărțișorul este realizat din două fire, unul alb și unul roșu, de care se prinde un obiect artizanal și este oferit doamnelor și domnișoarelor.
Potrivit tradiției, mărțișoarele aduc noroc și fericire, de aceea se mai adaugă și alte simboluri ale norocului, cum ar fi trifoi cu patru foi, coșar sau inimă.
Tradiția mărțișorului datează de circa 8000 de ani, scrie dacia.
org.
md.
În urma cercetărilor arheologică efectuate în România, arheologii au descoperit pietricele în culori alb și roșu, purtate la gât sub formă de coliere.
Cele două culori reprezintă despărțirea de iarnă și întâmpinarea primăverii, ca simbol al revenirii la viață.
De asemenea, culoarea roșu semnifică sângele, cât și soarele, reprezentând viața, adică femeia.
Culoarea albă reprezintă limpezimea apelor, înțelepciunea bărbatului.
Șnurul mărțișorului reprezintă împletirea armonioasă a celor două.
Una dintre cele mai cunoscute tradiții care începe pe 1 Martie se referă la Baba Dochia.
Potrivit tradiției populare, primăvara începe cu zilele ei, cunoscute drept „Zilele babei”, adică primele 9 sau 12 zile ale lunii martie.
Zilele babei corespund cu zilele când Baba Dochia a urcat cu oile la munte.
Urcușul reprezintă moartea și renașterea sezonieră a zeiței agrare și a timpului calendaristic, în preajma echinocțiului de primăvară.
În plan simbolic Baba Dochia este o reprezentație a Vechiului An ce urmează a fi învins de către Noul An într-o competiție dificilă și aspră.
Zilele asociate babei Dochia nu reprezintă altceva decât ultima luptă ce se dă între iarnă și primăvară.
După moartea Dochiei, se instalează vremea frumoasă și lumina din timpul zilei durează mult mai mult, scrie traditii-superstitii.
ro.
De asemenea, în unele zone din țară, există obiceiul ca femeile să fiarbă bostan alb pentru a găsi sufletul Dochiei.
Mai mult, în alte zone, oamenii au mai multe activități începute deoarece Dochia este o femeie foarte harnică.
În unele sate se organizează clacă de tors, deoarece se crede că torsul este singura activitate permisă.
În Mehedinți există obiceiul ca, în dimineața zilei de 1 Martie, să nu ieși din casă nemâncat, ca să nu fii spurcat de cuc.
Se spune că dacă „Baba Dochia își leapădă cojoacele”, înseamnă că se încălzește treptat, iar dacă la începutul lunii martie va ninge, atunci „Baba Dochia își scutură cojoacele.
” O altă superstiție la români este că dacă ziua babei Dochia este una frumoasă, atunci toată primăvara va fi frumoasă.
Dacă nu, primăvara va fi urâtă și posomorâtă.
În unele regiuni există obiceiul ca oamenii să spele cuțitele de bucătărie în dimineața zilei de 1 Martie, crezând că această acțiune va aduce noroc și protecție împotriva accidentelor și a ghinioanelor în gospodărie.
Mărțișorul face parte, astăzi, din patrimoniul UNESCO.
La data de 6 decembrie 2017, Comitetul Interguvernamental al UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a votat înscrierea în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității a „Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărțişorul)‟ – dosar multinațional coordonat de România și elaborat împreună cu Republica Moldova, Republica Macedonia și Republica Bulgaria, scrie cultura.
ro.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsFoto: depositphotos.
com CITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
