Cu puțin înainte de ora 5 dimineața, pe 24 februarie, Vladimir Putin, președintele Federației Ruse, anunța sfârșitul păcii în Europa.
Liderul de la Kremlin a declarat război Ucrainei, spunând că a început „o operațiune militară specială” pentru a proteja locuitorii din republicile separatiste Donețk și Luhansk.
Președintele Rusiei a pretins că Ucraina ar dezvolta arme nucleare și că NATO ar contrui o infrastructură militară pentru a amenința „Mama Rusie”, pentru a justifica, în fața propriului popor, intervenția militar.
Mai mult, Putin a declarat lumii întregi că Ucraina trebuie eliberată de „neonaziștii care persecută minoritatea rusă”.
Armata a început o invazie terestră pe frontul nordic din Belarus spre Kiev, frontul sudic din Crimeea și frontul estic din Donbas spre Harkov.
De asemenea, au fost lansate atacuri aeriene rusești.
Invazia rusească a fost imediat condamnată la nivel internațional, iar în întreaga lume au început proteste anti-război.
ONU a adoptat o rezoluție prin care a condamnat invazia și a cerut, în martie 2022, o retragere completă a Rusiei din Ucraina.
Șefii de stat și guvernele din Europa au condamnat invazia rusească, făcând apel la încetarea focului.
În cei aproape 2 ani de război, Vestul a venit cu 13 pachete de sancțiuni, care au lovit puternic economia rusească.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a decretat mobilizare generală și a introdus legea marțială, iar bărbaților cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani le-a fost interzis să părăsească țara.
Ucraina a ripostat imediat, iar simbolul luptei împotriva agresiunii rusești a fost reprezentat încă din prima zi.
Mai exact, când o navă rusească care se apropia de Insula Șerpilor, din Marea Neagră, a cerut unui grup de trupe ucrainene stabilite acolo să se predea, răspunsul oferit de către ucraineni, prin radio, a fost: „Navă de război rusă: Du-te dracului”.
Încă din prima zi de la invazia rusească, aproape 100.
000 de oameni și-au părăsit casele și au fugit din fața războiului, mii de mașini formând cozi interminabile la granițe.
Majoritatea celor care au fugit au fost femei, copii și bătrâni, bărbații fiind nevoiți să rămână și să-și apere patria.
Până în aprilie 2023, aproape 8,2 milioane de ucraineni și-au părăsit țara din cauza războiului.
Pe 1 aprilie 2022, lumea era șocată de imaginile cu civilii ucraineni și prizonierii de război uciși de armata rusă la Bucea.
Forțele rusești au fost acuzate de crime de război, crime împotriva umanității și tortură, iar ministrul de externe ucrainean a descris evenimentele ca fiind un „masacru deliberat”.
Întreaga comunitate internațională a reacționat la dezastrul de la Bucea, unde 460 de civili au fost uciși, dintre care 9 copii sub 18 ani.
Fotografiile arătau cadavrele civililor cu mâinile legate la spate, împușcate de la mică distanță, la fel cum făceau naziștii în timpul Celui De-al Doilea Război Mondial.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, arăta că civilii au fost torturați, înainte de a muri, iar armata rusă a minat până și trupurile lor neînsuflețite.
„Ucigașii, călăii, violatorii, tâlharii care îşi spun militari merită moartea pentru ce au făcut”, declara președintele Ucrainei în acea perioadă.
În septembrie 2022, o primă înfrângere lovește țara invadatoare: armata rusă se retrage din Harkov, al doilea mare oraș al Ucrainei, după o contraofensivă ucraineană.
Chiar dacă Putin a sperat ca războiul să se încheie rapid, Ucraina i-a dat planurile peste cap, iar spre sfârșitul lunii septembrie 2022, președintele Rusiei a anunțat prima mobilizare, după 77 de ani.
Pe rețelele sociale au apărut sute de videoclipuri cu armata rusă care a pornit într-un război modern cu arme din timpul lui Stalin.
Luptătorii slab echipați și neantrenați aveau zilele numărate pe front.
Vestea mobilizării a provocat proteste în întreaga Rusie.
O altă lovitură sub centură dată lui Putin a venit la începutul lunii octombrie, când singurul pod care lega Rusia de Crimeea a fost grav avariat de o explozie.
Podul a fost inaugurat chiar de președintele Rusiei, în 2018, la patru ani după ce Rusia a anexat ilegal Crimeea, în februarie 2014.
Kremlinul a reacționat promt, amenințând că Rusia va recurge la arme nucleare, așa cum Putin a amenințat de mai multe ori de la începutul agresiunii militare în Ucraina.
Anul 2023 a dus războiul ruso-ucrainean la un alt nivel, în condițiile în care Ucraina a încercat să străpungă liniile forțelor rusești în estul țării, fiind ajutată de Occident cu arme grele și sisteme avansate de rachete.
Tot în 2023, România a devenit tot mai des „cimitir” pentru dronele rusești doborâte de ucraineni în apropierea graniței.
De-a lungul anului trecut, dar și anul acesta, autoritățile din Galați și Tulcea au emis de mai multe ori mesaje RO-Alert, prin care îi atenționa pe locuitorii de la graniță cu privire la posibile explozii sau bucăți din drone.
De la începutul războiului, UE a mobilizat peste 40 de miliarde de euro pentru Ucraina sub formă de asistență macrofinanciară și asistență de urgență pentru criza umanitară.
De asemenea, aproximativ 27 de miliarde de euro au mers pentru măsurile de asistență militară.
Împreună cu resursele financiare puse la dispoziție țărilor care s-au oferit să ajute pe refugiații ucraineni, sprijinul total acordat Ucrainei a ajuns la aproape 85 de miliarde de euro.
Totodată, în primul an de război, Uniunea Europeană a alocat aproape 900 de milioane de euro sub formă de asistență umanitară pentru a ajuta civilii care au fost puternic afectați de războiul ruso-ucrainean.
Amintim faptul că la începutul lunii februarie 2024, liderii Uniunii Europene au convenit asupra unui pachet de sprijin financiar în valoare de 50 de miliarde de euro, după ce Viktor Orban, premierul Ungariei, a ajuns la un compromis și-a ridicat veto-ul împotriva ajutorului.
Și Statele Unite au ajutat Ucraina cu sume colosale, administrația Biden direcționând, de la începutul războiului, peste 75 de miliarde de dolari.
În ciuda sprijinului constant de la începutul războiului, la începutul lui 2024, Statele Unite au anunțat că s-au epuizat toți banii din pachetele de ajutor militar pentru Ucraina.
Șeful NATO, Jens Stoltenberg, a îndemnat administrația Biden să respecte promisiunile făcute și să ofere un alt pachet de sprijin pentru ca Ucraina să continue lupta.
La începutul lunii februarie 2024, Senatul SUA a adoptat o lege de ajutor de peste 95 de miliarde de euro, cu asistență pentru Ucraina, dar până în acest moment, Camera Reprezentanților nu a dezbătut acest subiect.
Potrivit oficialilor americani, de la începutul războiului ruso-ucrainean și până acum, Rusia a pierdut peste 120.
000 de soldați, iar 180.
000 au fost răniți.
De cealaltă parte, Ucraina a pierdut 70.
000 de soldați, având un număr de 120.
000 de răniți.
Trebuie să amintim de faptul că Ucraina are în momentul de față 500.
000 de soldați, inclusiv trupe active, de rezervă, iar Rusia, 1.
3 milioane de soldați activi, aproape triplu față de Ucraina.
Milioane de oameni strămutați, sute de miliarde de euro pompați în război, sute de mii de oameni uciși – așa putem rezuma războiul ruso-ucrainean, devenit unul de uzură.
Încheiem cu cuvintele fostului președinte al Americii, John F.
Kennedy: „Omenirea trebuie să termine războaiele pentru ca altfel războaiele vor termina omenirea”.
Articol realizat de Andrei NARIȚACitiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro