Anual, tutunul ucide peste opt milioane de oameni la nivel global, potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății.
Iar cei care nu mor din cauza fumatului se aleg cu diferite boli din cauza acestui viciu.
Urmele pe care le lasă fumatul asupra sănătății chiar și după renunțarea la tutun sunt adânci și nebănuite, ultima descoperire a oamenilor de știință fiind aceea că fumatul modifică sistemul imunitar.
Există destule efecte nocive ale fumatului asupra sănătății și poate dintre toate cel mai cunoscut este cancerul pulmonar.
90% dintre cancerele pulmonare sunt induse de fumatul activ.
Fumul de țigară conține peste 7.
000 de compuși chimici care pot interfera cu sistemul imunitar.
Iar bolile se dezvoltă atunci când sistemul imunitar nu funcționează eficient.
Așa se explică de ce fumătorii sunt în general mult mai puțin sănătoși decât nefumătorii.
Și de curând cercetători francezi, conduși de Violaine Saint-Andre de la Institutul Pasteur din Franța, au descoperit că fumatul continuă să dăuneze sănătății oamenilor timp de mai mulți ani după ce aceștia au renunțat la acest obicei.
Noul studiu, publicat în revista Nature, a constatat că fumatul modifică sistemul imunitar mult mai mult decât se credea anterior.
Oamenii de știință au evidențiat în special schimbările aduse asupra imunității adaptive, cea care se formează în timp, pe măsură ce anumite celule ale corpului uman își amintesc cum să lupte împotriva agenților patogeni străini pe care i-au întâlnit înainte.
Studiul a analizat probe de sânge, dar și alte probe prelevate de la 1.
000 de oameni sănătoși din Franța, începând cu mai bine de un deceniu în urmă.
Cercetătorii au observat că fumatul are o influență mai mare asupra imunității adaptive decât alți factori, cum ar fi cantitatea de somn sau activitatea fizică, și au confirmat ceea ce se știa din studii anterioare și anume că fumatul are efecte și asupra „imunității înnăscute”, prima linie de apărare a organismului împotriva agenților patogeni invadatori.
Dar, în timp ce imunitatea înnăscută a revenit imediat după ce oamenii au renunțat la fumat, imunitatea adaptivă a rămas afectată ani de zile, chiar și decenii după ce au renunțat la fumat persoanele respective.
Cercetătorii au atras atenția că este mai bine ca oamenii să nu fumeze, dar dacă fac acest lucru cu cât renunță mai repede, cu atât mai bine.
Oamenii de știință francezi au emis ipoteza că fumatul ar putea afecta riscul oamenilor de-a face infecții, cancer sau boli autoimune.
Centrul Helmholtz de Cercetare a Mediului din Leipzig vine cu noi perspective asupra influenței fumului de tutun în uter, fiindcă a reușit să demonstreze, în premieră că fumatul afectează mecanismele moleculare, sistemul imunitar al copiilor ale căror mame au fumat în perioada sarcinii.
Imunologii din Leipzig s-au concentrat pe fumul de tutun ca factor de stres de mediu, iar dr.
Gunda Herberth a vrut să afle care este influența fumului de tutun asupra dezvoltării sistemului imunitar al copiilor – la nivel molecular.
Studiile anterioare au demonstrat deja că fumatul în timpul sarcinii poate dăuna copilului nenăscut: nou-născuții din mame fumătoare au avut greutate mică la naștere și funcții pulmonare afectate; mai târziu în viață au suferit mai frecvent de bolile respiratorii, diabet de tip II, astm sau boli cardiovasculare.
„Pentru prima dată am putut descrie efectul factorilor de stres prenatali de mediu asupra reglării microARN.
Ceea ce suntem interesați acum să aflăm este dacă aceste microARN-uri leagă sau nu expunerea la fum, celulele T de reglementare și riscul de a dezvolta alergii”, a explicat dr.
Gunda Herberth, care a observat că acei copii care fuseseră expuși la fumul de tutun aveau mai multe șanse de a dezvolta o alergie înainte de vârsta de trei ani.
În plus, probabilitatea de a dezvolta eczeme era de două ori mai mare la acești copii față de cei ale căror mame nu au fumat în timpul sarcinii.
Expunerea la fumul pasiv contribuie la aproximativ 41.
000 de decese în rândul adulților nefumători și la 400 de decese la sugari în fiecare an.
Fumul pasiv provoacă accident vascular cerebral, cancer pulmonar și boli coronariene la adulți.
Copiii care sunt expuși la fumatul pasiv prezintă un risc crescut de sindrom de moarte subită a sugarului, infecții respiratorii acute, boli ale urechii medii, astm bronșic mai sever, simptome respiratorii și creșterea încetinită a plămânilor.
Toată lumea știe că fumatul este un drog care nu doar că dă dependență, dar și ucide prin bolile respiratorii, cardiovasculare, oncologice pe care le provoacă.
Renunțarea la fumat scade riscul de mortalitate prin aceste boli.
Însă nu e deloc simplu ca un fumător să renunțe la acest viciu, mai ales dacă este deja veteran în această meteahnă.
Provocarea de-a abandona fumatul vine la pachet cu sevraj, frustrări și irascibilitate astfel că dificultățile care apar pe parcursul procesului de renunțare aduc gânduri de genul: oare chiar merită să te lași de fumat sau care este câștigul acestui efort? Merită și dacă ai decis să abandonezi țigările definitiv vei avea mai multe șanse să reușești cu ajutorul unui plan bine stabilit de-a lupta cu tentația de-a fuma, mai ales în primele câteva săptămâni.
Dacă fumezi un pachet de țigări pe zi, ai de două ori mai multe șanse să faci un atac de cord decât un nefumător.
În România, fumatul este principalul factor de risc pentru infarctul miocardic la fumătorii până la vârsta de 60 de ani.
Peste 80% dintre pacienții cu infarct din segmentul de vârstă 20-60 de ani sunt fumători.
Vestea bună este că după 24 de ore de abstinență, deja îți reduci riscurile de-a face un atac de cord.
După 48 de ore fără țigări, începi să simți și să miroși altfel mâncarea.
Dar apar și simptomele de sevraj: amețeli, dureri de cap, anxietate, foame, oboseală, depresie.
După două săptămâni, plămânii tăi sunt mai puternici și mai limpezi, iar fluxul de sânge se îmbunătățește.
La sfârșitul primului an de renunțare la fumat, riscul tău de boli de inimă va fi la jumătate față de cel în urmă cu un an, vei avea mai multă energie, vei respira mai ușor, vei obosi mai greu.
După 5 ani de abstinență, riscul de accident vascular cerebral și cancer de col uterin vor fi aceleași cu cele ale unei nefumătoare.
În schimb, ți-ai redus riscul la jumătate de-a face cancer la gură, gât, esofag sau vezică urinară.
La 10 ani de abstinență, riscul să mori din cauza cancerului pulmonar se reduce la jumătate, iar după 15 ani în care nu ai fumat, riscurile să faci boli de inimă sunt aceleași ca în cazul nefumătorilor.
Un studiu, publicat recent în jurnalul NEJM Evidence, derulat pe 1,5 milioane de oameni din Statele Unite, Canada, Norvegia și Marea Britanie, unii dintre ei fumători activi, alții care nu au fumat niciodată, și-a propus să determine cât de mult renunțarea la fumat este legată de un risc mai scăzut de îmbolnăvire și de moarte precoce.
În cazul oamenilor care s-au lăsat de fumat, a fost nevoie de 10 ani ca speranța lor medie de viață să revină la același nivel ca și al nefumătorilor, potrivit studiului.
Cercetătorii au subliniat că în urma renunțării la fumat, unele beneficii au fost evidente încă de la trei ani după abstinență, dar că efectele beneficiile au fost mai pronunțate în cazul persoanelor cu vârste sub 40 de ani.
Renunțarea la fumat este una dintre cele mai importante acțiuni pe care fumătorii le pot face pentru a-și îmbunătăți sănătatea, indiferent de vârsta lor sau de cât timp fumează.
În plus, prin abandonarea fumatului pot îmbunătăți și sănătatea celor din jur cu care conviețuiesc: părinți, copii, parteneri de viață.
Sursa foto: Dreamstime.
com
