Tot mai des în ultimul an se vorbește despre faptul că inflația actuală și-ar găsi mai degrabă originea în lăcomia corporativă sau în capacitatea firmelor lor de a mări pur și simplu prețurile.
Astfel s-a născut termenul de greedflation (de la greed-lăcomie).
Invitat la o emisiune, Bogdan Chirițoiu- șeful Consiliului Concurenței a admis că „există percepţia că unele companii profită de acest climat instabil pentru a creşte nejustificat preţurile”.
Într-una din minutele ședințelor CA al BNR se vorbește despre „transferarea treptată asupra prețurilor a costurilor materiale și salariale crescute și din refacerea sau mărirea unor marje de profit, în contextul rezilienței cererii de consum”.
O echipă de economiști din BNR s-a uitat cu atenție la datele financiare ale companiilor și a analizat dacă și în ce domenii am avut parte de „greedflation”.
În ultimii ani, o serie de șocuri de magnitudine neobișnuită au dus la fluctuații puternice ale costurilor de producție ale bunurilor și serviciilor din economie, reflectându-se mai departe în rata inflației, arată BNR.
Astfel, mișcările ample ale prețurilor energetice și ale cotațiilor materialelor, mai întâi în sens ascendent iar apoi în sens contrar au făcut ca inflația IPC să se înscrie pe o traiectorie puternic crescătoare începând cu jumătatea anului 2021, atingând un punct de maxim spre finele anului următor și urmând ulterior o tendință de descreștere pe o pantă relativ similară.
Aceste variații ale costurilor de producție și ale prețurilor finale au dat naștere unor dezbateri legate de evoluția profiturilor companiilor.
Discuțiile au vizat măsura în care ritmul accelerat de creștere a prețurilor s-a aliniat tendințelor din planul costurilor sau a lăsat loc și unor ajustări ascendente ale profiturilor, arată analiza Băncii Naționale.
Economiștii BNR s-au uitat la un indicator folosit frecvent în literatură pentru evaluarea profitabilității companiilor este ponderea profitului- determinat ca raport între profituri și valoarea adăugată brută.
Indicatorul măsoară modul în care este împărțit câștigul firmei între angajați și acționari.
Ponderea profitului este, de regulă, un indicator accesibil și relativ ușor de calculat, atât la nivel macro, pe baza datelor din conturile naționale, cât și la nivel micro, utilizând ca sursă bilanțurile companiilor Un pas suplimentar al analizei cu privire la evoluția profitabilității companiilor face referire la marje – definite ca raport între preț și costul marginal și plasate de teoria economică în epicentrul deciziei de producție.
Acest indicator măsoară câștigul efectiv realizat de firmă la vânzarea produsului, peste costul său de producție.
Mai departe, se are în vedere investigarea evoluției ponderii profiturilor operatorilor economici în anul 2022, precum și în cei trei ani anteriori.
Pentru fiecare an, în eșantion au fost reținute între 300.
000-400.
000 de firme, mai precis cele care au raportat în două bilanțuri consecutive cifra de afaceri, numărul de salariați și cheltuielile strict pozitive, astfel încât să permită calculul indicatorilor de interes.
Din punct de vedere al reprezentativității, cifra de afaceri a acestora însumează, în anul 2021 circa 340 de miliarde euro, rezultând o acoperire de circa 85 la sută.
Rezultatele În 2021, puțin peste 53 la sută dintre firme și-au majorat ponderea profitului, în timp ce sub 47 la sută au diminuat-o.
O proporție ridicată a firmelor care și-au crescut la acel moment ponderea profitului s-a regăsit însă în agricultură și în industria energetică, precum și în HoReCa, sector economic care își revenea după o contracție severă a activității în anul anterior.
În 2022, se observă, în general, o simetrie ridicată și la nivel de sectoare economice – în toate activitățile procentele au fost în general între 45 la sută și 55 la sută de ambele părți.
În comerț și în agricultură predomină firmele care și-au redus ponderea profitului, în timp ce în sectorul construcțiilor prevalează situația opusă.
O proporție mai mare a firmelor a căror pondere a profitului a crescut se regăsește în fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie, în industria de prelucrare a hidrocarburilor și în cea a echipamentelor electrice.
În oglindă, companiile care și-au redus ponderea profitului în 2022 predomină în metalurgie, IT & electronice și în industria auto, ramuri afectate în anul respectiv de scumpirea sau insuficiența inputurilor de producție.
Agregarea la nivelul sectoarelor pune în evidență faptul că, în majoritatea cazurilor, ponderea profiturilor a rămas similară în anii 2021-2022, excepțiile notabile incluzând sectorul de componente IT&C, precum și pe cel energetic (acesta din urmă a consemnat un salt al profitabilității și în anul 2021, odată cu debutul majorării cotațiilor de profil).
O frecvență ridicată a companiilor pentru care ponderea profiturilor a scăzut se regăsesc în agricultură, HoReCa, sectorul financiar, comerț sau industria energetică.
Pe ansamblul sectorului manufacturier, ponderea profitului s-a redus în cazul a circa 56 la sută dintre companii; ele domină în prelucrarea lemnului, în industria metalurgică, în fabricarea materialelor de construcții și în industria mobilei.
Printre puținele activități în care sunt preponderente firmele cu o pondere în creștere a profitului în semestrul I 2023 se numără construcțiile și industria alimentară.
