Oamenii de ştiinţă italieni au lansat un apel pentru o mai mare biodiversitate a emojiurilor după ce au ajuns la concluzia că „arborele vieţii” nu este reprezentat în mod exact de aceste pictograme, informează agenția DPA, citată de Agerpres. Biologii italieni în domeniul conservării naturii Stefano Mammola, Mattia Falaschi şi Gentile Francesco Ficetola au catalogat emojiurile reprezentând plante şi animale şi care sunt disponibile în catalogul online Emojipedia, după care au comparat biodiversitatea acestor simboluri cu biodiversitatea din lumea reală. Per ansamblu, ei au identificat emoji care reprezintă 112 organisme – 92 animale, 16 plante, o ciupercă şi un microorganism. „Emojiurile disponibile în prezent cuprind o gamă largă de specii animale, în timp ce plantele, ciupercile şi microorganismele sunt subreprezentate”, au scris biologii într-o cercetare publicată luni în revista științifică Cell. „O favorizare taxonomică atât de puternică este în conformitate cu înţelegerea biodiversităţii la nivel social din acest moment, care tinde să prioritizeze animalele în defavoarea altor taxoni”, au adăugat autorii studiului. Potrivit cercetării, „în rândul animalelor, vertebratele sunt în mod semnificativ suprareprezentate în comparaţie cu diversitatea lor efectivă, în timp ce artropodele sunt subreprezentate”. Mammola, Falaschi şi Ficetola au argumentat că un catalog de emoji mai reprezentativ ar putea contribui la discuţiile despre biodiversitate şi conservarea acesteia. Cercetătorii italieni au constatat o creştere semnificativă în ceea ce priveşte biodiversitatea emojiurilor după ce numărul taxonilor din lumea animalelor reprezentaţi prin emoji a crescut de peste două ori în perioada 2015-2022. Anelidele au început să fie reprezentate în 2020 – odată cu adăugarea emojiului pentru „vierme” -, urmate în 2021 de cnidaria – prin adăugarea unui emoji pentru coralul roşu.„Această creştere a diversităţii filogenetice determinate de taxoni mai puţin cunoscuţi subliniază un trend pozitiv de oportunităţi amplificate în scopul ‘emojificării’ comunicării din sectorul biodiversităţii, ceea ce permite utilizatorilor de platforme digitale să discute mai eficient o serie de subiecte şi sentimente referitoare la biodiversitate, dincolo de simbolurile care reprezintă speciile emblematice”, au scris cercetătorii italieni.
