Organizația Salvați Copiii atrage atenția că în aproape două treimi dintre cazurile de copii abuzați, agresorul este o persoană necunoscută, iar în cazurile de abuz sexual vorbim preponderant de fete.
Astfel, dintre 1.
192 de cazuri din 2023, 1.
062 au fost abuz sexual asupra fetelor.
Fetele- victime sunt mult mai predispuse la automutilare și autoînvinovățire.
Personalul care lucrează cu copii și în preajma acestora, care nu e capabil să respecte și să protejeze drepturile și integritatea acestora, poate fi depistat de timpuriu dacă se constată anumite aspecte care ar putea provoca un abuz, cum ar fi: boli psihice, comentarii negative la adresa copilului, lipsa ataşamentului faţă de copil, violenţa fizică, etc.
De asemenea, Organizația Salvați Copiii România atrage atenția că victima unui abuz sexual poate suferi repercusiuni traumatice grave, dacă nu primește ajutor de specialitate, respectiv servicii de consiliere sau de psihoterapie.
Psihologul Salvați Copiii Mihaela Dinu explică semnele prin care recunoaștem un copil-victimă a abuzului: „Există simptome de stres post-traumatic care pot duce la izolare, evitarea relațiilor cu cei din jur și comportamente autodistructive și automutilante.
Adesea, copiii victime trăiesc sentimente de dezgust și murdărire.
Pot începe să manifeste comportamente negative, antisociale și agresive.
Cel mai frecvent apare depresia, care poate ajunge chiar la forme grave.
Fetele-victime sunt mult mai predispuse la automutilare și autoînvinovățire, mai ales când abuzul a fost de lungă durată și a fost comis cu violență”.
O primă măsură în ceea ce privește abuzul sexual este încurajarea copiilor să „nu păstreze secrete”, „să spună nu”, „să povestească cuiva” și, mai ales, să înțeleagă că „Niciodată nu este vina lui!”.
Atunci când abuzatorii sunt părinții sau persoane considerate de încredere și cu rol în educația și protejarea copiilor, abuzul are de cele mai multe o formă continuată, iar mărturisirea este foarte greu de făcut.
În cazul în care abuzatorul este un părinte, copilul simte confuzie în ceea ce privește sentimentele sale față de acea persoană.
În cazul în care copilul are încredere în persoanele din jurul său și se simte în siguranță, el va recunoaște că a fost abuzat.
Cea de-a doua măsură este educația privind recunoașterea unor forme de abuz sexual.
Cea de-a treia măsură, educația privind o viață sexuală sănătoasă, trebuie făcută în funcție de vârsta copilului, cu un limbaj adecvat.
Cea de-a patra măsură vizează învățarea abilităților de apărare ale copilului, legate de posibilitatea de a se apăra și de a răspunde eficient unor posibile atingeri necorespunzătoare și de a fi încurajați să plece dacă vreun adult îl atinge într-un mod „rău”.
Organizația Salvați Copiii are câteva recomandări pentru Guvernul și Parlamentul României, pentru prevenirea și combaterea acestui fenomen.
Printre altele, acestea se referă la revizuirea legislației penale pentru a asigura protecția adecvată a copiilor împotriva abuzurilor sexuale.
Acest lucru include măsuri transmise anterior autorităților de Salvați Copiii cu privire la reconsiderarea dispozițiilor Codului Penal care incriminează actul sexual cu un minor sub 16 ani, inclusiv reducerea diferenței de vârstă între făptuitor și copil de la 5 ani la 3 ani.
Nu în ultimul rând, o altă recomandare se referă la promovarea sistemului național de raportare a cazurilor de abuz, exploatare, neglijare asupra copiilor și îmbunătățirea colectării de date privind abuzul sexual.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google News CITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
