Situația din industrie a rămas dificilă, o ameliorare fiind posibilă să se producă abia pe termen mediu, arată cel mai recent Raport asupra inflației, publicat de Banca Centrală.
În ultimele luni ale anului trecut nu au existat semne ale unei reveniri (anunțuri recente vorbind chiar despre închideri de fabrici cu probleme), dar mici speranțe ar putea apărea din investițiile în noi capacități de producție.
Productivitatea muncii a consemnat și ea un declin mai mare decât declinul producției, în condițiile unei dinamici încă ușor pozitive a numărului de angajați.
Cererea deficitară la nivelul UE nu oferă deocamdată impulsul necesar revigorării industriei autohtone, volumul comenzilor noi venite dinspre piața externă rămânând doar marginal superior în primele 10 luni ale anului față de aceeași perioadă din 2022.
În plus, încrederea firmelor din zona euro care activează în industria prelucrătoare consemnează scoruri din cele mai mici din perspectivă istorică.
Motivele de pesimism țin de scăderea puterii de cumpărare, dobânzile mari la credite și barierele din calea comerțului global.
În ultimele luni ale anului trecut nu au existat semne ale unei reveniri (anunțuri recente vorbind chiar despre închideri de fabrici cu probleme), dar mici speranțe ar putea apărea din investițiile în noi capacități de producție.
Pe de o parte, este vorba despre câteva fabrici din industria chimică și a componentelor auto, producătoare de bunuri pentru care cererea dispare încet, odată cu schimbările structurale care au loc pe piețele de profil.
În cazul industriei chimice, marile probleme invocate sunt costurile mari de producție – producția de îngrășăminte a fost din nou suspendată parțial, operatorii acuzând prețurile mai înalte pe care consumatorii industriali de gaze din România trebuie să le plătească față de alte țări europene- și care fac ca produsele autohtone să fie necompetitive.
În schimb, câteva investiții noi, de anvergură, sunt programate a deveni operaționale pe parcursul anului 2024, în domenii precum fabricarea cauciucurilor, a electrocasnicelor și a altor echipamente electrice, a medicamentelor sau a materialelor de construcții.
Și pentru industria auto există unele perspective favorabile, legate în special de lansarea în producție a unor modele, inclusiv hibride și electrice, cu valoare adăugată mai mare.
Totuși, firmele din domeniu consideră că modificările legislative privind reducerea sprijinului financiar acordat prin programele de reînnoire a parcului auto național frânează activitatea din acest sector.
Deocamdată, atmosfera rămâne întunecată: o cerere în scădere (mai ales cea externă), dispariția graduală a piețelor pentru unele produse fabricate pe plan local, precum și pierderile de competitivitate care a făcut ca gradul de utilizare a capacităților de producție să coboare la 67% – nivel apropiat de cel din trimestrul II 2020 (marcat de izbucnirea primul val pandemic și închiderea temporară a numeroase capacități de producție).
Un interes ridicat continuă să suscite investițiile pentru creșterea capacității de producție a energiei regenerabile, orientate atât către proiecte de mare dimensiune (mai ales parcuri fotovoltaice), cât și către asigurarea consumului propriu al companiilor și populației.
În plus, pentru prima parte a anului 2024 se așteaptă reluarea schemei de finanțare „Casa Verde”, care va include, pe lângă componenta gestionată de Administrația Fondului de Mediu, o sursă prevăzută în PNRR, destinată în exclusivitate consumului casnic.
Totodată, sunt în curs de derulare proiecte de investiții din sfera electromobilității (vizând, de exemplu, lansarea unei linii de producție pentru autobuze electrice în semestrul I 2024, precum și demararea producției versiunilor complet electrice ale unor modele de autoturisme fabricate pe plan local).
Încetinirea creșterii economice a început să aibă treptat ecou și pe piața muncii, aceasta fiind însă caracterizată de un grad de inerție destul de ridicat, la care contribuie inclusiv probleme structurale precum rata redusă de participare, deficitul de personal calificat sau sistemul educațional ineficient, a cărui adaptare la cerințele pieței lasă de dorit.
Dinamica anuală a efectivului de salariați din economie a frânat la 1% în perioada octombrie-noiembrie 2023 (față de 1,4%, respectiv 1,3% în trimestrele II și III), principalul aport la această evoluție revenind serviciilor de piață, sub efectul temperării cererii.
O contribuție la decelerare a avut și industria, activitate care se confruntă cu dificultăți la nivel internațional și mai ales european; totuși, scăderea numărului de salariați a fost doar marginală (-0,1%).
Astfel, cele mai multe ramuri industriale au afișat fie un ritm modest al angajărilor, fie reduceri de personal (cu contracții mai ample în industria ușoară și a mobilei), însă dimensiunea disponibilizărilor a rămas limitată comparativ cu restrângerea activității.
Doar câteva domenii au afișat ritmuri de creștere mai consistente ale schemelor de personal, respectiv auto, fabricarea produselor electronice, industria alimentară, farma și prelucrarea țiteiului, însă și în aceste cazuri tendința este descendentă.
În comerț, efectivul de salariați a stagnat, practic, la nivelul din perioda similară a anului anterior, în timp ce în construcții variația anuală a numărului de angajați s-a menținut relativ robustă (2,6%, similar celui din trimestrul III), în contextul multiplelor proiecte de infrastructură aflate în derulare.
În sectorul bugetar s-a consemnat o temperare a dinamicii numărului de angajați, imprimată de administrația publică.
După mai bine de doi ani de majorări aproape continue, evoluțiile recente indică un punct de inflexiune în traiectoria pe care s-au plasat de-a lungul anului dinamicile anuale ale prețurilor mărfurilor nealimentare și ale serviciilor de piață.
Cu toate acestea, pentru cele două segmente variațiile lunare de preț sunt încă ridicate din perspectivă istorică, concretizându-se într-o anumită rigiditate la scădere a ratei inflației .
De asemenea, acestea rămân expuse unor posibile șocuri: în ceea ce privește mărfurile nealimentare, un exemplu îl reprezintă atacurile asupra navelor cargo din Marea Roșie, care afectează deja fluxurile comerciale internaționale, iar pentru servicii, costurile cu forța de muncă rămân un factor de presiune.
În ambele cazuri, declinul cererii de consum pare să se fi întrerupt către finele anului 2023, în contextul consolidării puterii de cumpărare a populației și al revenirii interesului pentru credite de consum, în posibilă asociere cu scăderea ușoară a ratelor dobânzilor, precum și cu reducerile de prețuri din ultima parte a anului.
Consumul populației și-a reluat creșterea în termeni anuali (2,6%), după stagnarea din intervalul anterior.
Traiectoria nu a fost însă susținută de segmentul cheltuielilor populației, care și-a încetinit ritmul anual, evoluție reflectată la nivelul încasărilor din comerțul cu amănuntul și din serviciile de piață prestate populației (decelerări în termeni reali până la 0,2%, respectiv 1,2%).
În cazul comerțului tendința descrescătoare a fost cvasigeneralizată, excepția notabilă fiind comerțul online, care și-a inversat traiectoria, după cinci trimestre consecutive cu valori negative.
Pe lângă rolul de instrument relevant în procesul de optimizare a cheltuielilor, comerțul online beneficiază și de extinderea numărului de locuințe cu acces la internet (mai ales în mediul rural, unde ponderea acestora s-a majorat cu circa 5 puncte procentuale în 2023, până la 88,1%, potrivit datelor INS).
Potențialul de creștere al comerțului online atrage interesul operatorilor comerciali, majoritatea acestora manifestându-și intenția de a mări resursele alocate pentru extinderea capacităților logistice sau dezvoltarea unor noi strategii comerciale adresate acestei zone.
În același timp, cererea pentru credite de consum s-a menținut la un nivel înalt, în posibilă asociere cu scăderea ușoară a ratelor dobânzilor, precum și cu perioada reducerilor de prețuri din ultima parte a fiecărui an.
Impulsul oferit cererii de consum de creșterea veniturilor se va prelungi și în prima parte a anului 2024, la 1 ianuarie intrând în vigoare majorarea punctului de pensie și noi creșteri ale salariilor în sectorul public, mai arată Raportul BNR.
