Cancelarul german Olaf Scholz a anunțat miercuri că guvernul său va reveni la respectarea „frânei de îndatorare” prevăzute în legea de bază a țării după ce partidele din coaliția sa de guvernare au ajuns la un acord pentru bugetul pe anul viitor, relatează Reuters.Scholz a precizat însă că așa-numita „frână de îndatorare”, care interzice ca Germania să aibă un deficit bugetar anual mai mare de 0,35% din PIB, ar putea fi suspendată din nou dacă Ucraina are nevoie de un sprijin mai mare decât fondurile prevăzute pentru ea în buget, care se ridică la 8 miliarde de euro.„Guvernul își respectă obiectivele”, a declarat cancelarul social-democrat la o conferință de presă comună cu ministrul finanțelor Christian Lindner de la Partidul Liber Democrat (FDP) și ministrul economiei Robert Habeck de la Verzi.Scholz a declarat că guvernul său va tăia cheltuielile cu 17 miliarde de euro ca urmare a deciziei de luna trecută a Curții Constituționale care i-a interzis să folosească bani împrumutați în pandemie, când „frâna de îndatorare” a fost suspendată de parlament, pentru a finanța investiții curente.Scholz a subliniat că executivul va fi nevoit să își îndeplinească obiectivele cu bani mai puțini și că acest lucru va fi realizat prin „eliminarea subvențiilor pentru pagubele legate de climă, reducerea ușoară a cheltuielilor departamentelor individuale și reducerea subvențiilor federale”.Cancelarul a precizat de asemenea că bugetul fondului special pentru tranziția către economia verde, creat pentru a ajuta industria germană și populația să facă față provocărilor legate de reducerea emisiilor de carbon, va fi redus cu 12 miliarde de euro în 2024 și alte 45 de miliarde de euro până în 2027.Fondul, care prevede finanțare inclusiv pentru inițiative precum eficientizarea energetică a locuințelor și dezvoltarea producției de cipuri de ultimă generație, va beneficia în continuare de un buget care se ridică la 160 de miliarde de euro.Scholz a declarat că măsurile luate ar trebui să ofere asigurări companiilor care plănuiseră să facă investiții importante în aceste sectoare pe baza garanțiilor guvernamentale.De altfel, Institutul Economic German (IW) avertizase într-un raport publicat mai devreme în cursul zilei de miercuri că disputele din cadrul coaliției lui Scholz privind pașii de urmat după decizia Curții Constituționale neliniștește companiile, multe dintre ele decizând să își amâne planurile de investiții până la soluționarea crizei.„Guvernul german a jucat un rol decisiv în această criză”, a declarat Michael Huether, directorul IW, un institut privat de statistică și cercetare în economie.Revenirea la respectarea frânei de îndatorare reprezintă o victorie majoră pentru ministrul finanțelor Christian Lindner, un adept al prudenței fiscale, în condițiile în care Robert Habeck și Scholz ar fi dorit mai degrabă să ceară o nouă derogare în parlament.Însă disputele publice privind soluțiile de implementat după decizia instanței supreme au slăbit și mai mult coaliția lui Scholz, fragilizată de inflația persistentă, criza costului de trai, prețurile ridicate la energie și continuarea recesiunii economice în care Germania a intrat în primul trimestru al anului.IW notase de asemenea în raportul său de miercuri că estimează o contracție de 0,5% a economiei germane în 2023, în parte datorită incertitudinilor provocate de criza bugetară.
