Optsprezece state membre ale NATO vor atinge în 2024 ţinta alocării a cel puţin 2% din produsul intern brut (PIB) pentru apărare, a anunţat miercuri secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.
„Mă aştept ca în acest an 18 aliaţi să cheltuiască 2% din PIB-ul lor pentru apărare”, a declarat Jens Stoltenberg înaintea reuniunii miniştrilor apărării din ţările NATO.
Potrivit secretarului general al NATO, în 2014 bugetul apărării era de 2% din PIB doar în trei state membre ale alianței militare.
Stoltenberg a subliniat că anul trecut s-a înregistrat o creştere „fără precedent”, de 11%, a cheltuielilor pentru apărare în Canada şi ţările europene din NATO.
Contribuția minimă pentru apărare a unui stat membru este de 2% din PIB.
Stolteberg a îndemnat statele aliate să investească în continuare și a arătat că deja țările NATO din Europa au majorat cheltuielile în acest sens.
„Facem progrese reale, aliaţii europeni cheltuiesc mai mult”, a spus Jens Stoltenberg, care a precizat totuşi că „anumiţi aliaţi încă au un drum lung de parcurs”.
„Ne-am pus de acord în timpul summitului (de la Vilnius) asupra faptului că toţi aliaţii ar trebui să investească 2% şi că aceşti 2% ar fi un minim”, a explicat el.
Cerută de mult timp de Washington, majorarea cheltuielilor pentru apărare ale ţărilor europene a revenit în atenţie săptămâna trecută, când fostul preşedinte american Donald Trump a evocat posibilitatea ca SUA să nu mai apere ţările Alianţei Nord-Atlantice a căror contribuţie financiară este insuficientă.
Printre țările care au alocat 2% din PIB pentru apărare, figurează: Polonia, Statele Unite, Grecia, Finlanda, România, Ungaria, Letonia, Estonia, Lituania, Marea Britanie și Slovacia.
Încă din ianuarie 2023, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, anunța că statele membre NATO trebuie să aibă o dezbatere serioasă despre ţintele privind cheltuielile militare, în contextul în care mai multe state aliate au cerut ca nivelul bugetului militar de 2% din PIB să devină un prag minim.
Începând cu 2017, România și-a asumat un acord politic național prin care s-a stabilit o perioadă de minimum 10 ani în care bugetul Armatei României va fi cel puțin la nivelul de două procente din PIB.
Decizia asumată de România s-a înscris în cadrul presiunilor făcute de fostul președinte Donald Trump (2017-2021) pentru creșterea finanțării pentru apărare.
Spre exemplu, în 2021, bugetul MapN a prevăzut fonduri de 22,746 miliarde de lei, reprezentând 2,04 % din PIB.
Astfel, în urma Summitului de la Vilnius, aliații NATO au decis că alocarea a 2% din PIB pentru apărare reprezintă o contribuție minimă privind finanțarea infrastructurii militare.
Spre exemplu, în prezent, Polonia cheltuiește 3,9% din PIB pentru apărare, Turcia – 1,23% în 2022, în timp ce SUA alocă 3,5%.
Germania a anunțat, de asemenea, că va aloca 2% din PIB pentru apărare în acest an, pentru prima dată în ultimele trei decenii.
Potrivit datelor oficiale, țările membre NATO cu cel mai mic procent din PIB alocat apărării au fost anul trecut Spania, Belgia și Luxemburg.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
