Legislația fiscală a fost așa de mult încurcată de Guvernele PSD și PNL în ultimii ani, că apar situații dintre cele mai ciudate.
Problema modificării TVA pentru produsele cu zahăr adăugat are și anomalii din perspectivă fiscală.
Să presupunem că vrei să consumi o înghețată sau o prăjitură.
Dacă la acea cofetărie sau gelaterie sunt câteva mese și vei consuma produsul acolo vei avea 9% TVA.
Dacă ceri înghețata sau prăjitura la pachet, atunci va avea 19%.
Cofetăriile nu țin două prețuri în vitrină.
Așadar, își asumă pierderea de TVA de 10 puncte procentuale în cazul în care cumperi un produs la pachet.
Poți cumpăra, totuși, produsul cu 9% TVA și astfel să ajuți antreprenorii.
Spui că vrei să consumi prăjitura sau înghețata acolo, iar după ce îți dă bonul fiscal, vei afirma că te-ai răzgândit și că dorești produsul la pachet.
În acest fel, ANAF este păcălit de legislație, iar tu ai ajutat antreprenorul.
Mariana Vizoli, expertă în fiscalitate și autoarea cărții „TVA de la A la Z.
Ghid practic”, a explicat la TaxEU Forum legislația din acest punct de vedere.
În cazul serviciilor de restaurant și de catering, acestea au rămas pe cota de 9%, dar nu sunt excluse alimentele cu zahăr adăugat de min.
10g/100 g produs de la aplicarea cotei de 9%.
Ca urmare, conform prezentării Marianei Vizoli, dacă cumpărăm prăjituri de la magazin se aplică cota de 19%, în timp ce pentru prăjitura servită la cofetărie/restaurant se aplică cota de 9%.
*Livrare se consideră și dacă ceri produsul la pachet din locația restaurantuluiDe ce se întâmplă asta? Pentru că Directiva de TVA nu permite ca la serviciile de restaurant și de catering să excluzi produse cu zahăr adăugat, lucru care este permis pentru livrările de alimente.
„Se pune problema cofetăriilor, dacă ele fac servicii de restaurant.
Da! Cofetăriile nu sunt încadrate în categoria de restaurant, dar din perspectiva TVA, ele sunt servicii de restaurant, așa cum sunt barurile și multe alte unități de servire pentru populație”, a explicat experta în fiscalitate.
Potrivit acesteia, gelateria face servicii de restaurant din perspectivă fiscală.
Serviciu de restaurant înseamnă că cineva servește mâncare, băutură, prăjitură la locația restaurantului.
Take away se consideră livrare de bunuri.
„Tonetele care vând astfel de produse se consideră că fac livrări.
Doar cei care servesc acolo la locația prestatorului, acela este un serviciu de restaurant.
Chiar și restaurantul, dacă servește mâncare pentru acasă nu mai face serviciu de restaurant, ci livrare a unui bun”, a precizat Vizoli.
Sursă foto: Dreamstime.
com