Un sondaj nou arată că extrema dreaptă franceză e bine poziționată pentru a obține cel mai bun rezultat pe care l-a avut vreodată la alegerile pentru Parlamentul European (PE).
Adunarea Națională (RN) de extrema dreaptă condusă de europarlamentarul Jordan Bardella ar putea primi 33% din voturi, iar formațiunea Reconquête [„Reconchista”] e cotată cu 6%, conform sondajului realizat de firma de consultanță Portland Communications și pus la dispoziția Politico.
Ceea ce înseamnă că RN e cu mult înaintea alianței de centru Ensemble! care include și partidul Renaissance al președintelui Emmanuel Macron, coaliție cotată cu un jalnic 14%.
Sondajul a fost realizat online la finalul lui ianuarie – când Franța era în toiul protestelor de amploare ale fermierilor -, pe o „mostră reprezentativă național și politic” de 1.
034 persoane, citează Rador Radio România.
Sondajul a fost repetat pe mostre de mărimi similare din Italia, Olanda, Germania și Polonia, cu rezultate și ele similare.
E de așteptat ca extrema dreaptă să avanseze apreciabil peste tot, cu excepția Poloniei, unde Coaliția Civică liberală a premierului Donald Tusk e cotată cu 35% din voturi.
Alternativă pentru Germania (AfD) e de așteptat să obțină 17% din voturi, în creștere de la 11% în 2019.
„UE se îndreaptă spre aceste alegeri cu cetățenii profund pesimiști”, a declarat directoarea firmei, Victoria Dean, precizând că alegătorii sunt „preocupați de probleme dificil de soluționat”.
În Franța, Germania, Italia și Polonia criza nivelului de trai e pe primul loc în preocupările electoratului, în vreme ce în Olanda e criza locuințelor.
La foarte mică distanță se clasează pe locul doi în prioritățile alegătorilor imigrația, în Franța, Germania și Olanda.
În Italia și Polonia locul doi e ocupat de asistența medicală.
În toate țările, cu excepția Poloniei, oamenii sunt nemulțumiți de direcția în care li se îndreaptă statul.
Franța și Germania – care au guverne de centru-dreapta și centru-stânga – au cea mai mare proporție de nemulțumiți, 68%, respectiv 66% afirmând că țara lor e „pe drumul greșit”.
În toate cele cinci țări respondenții au afirmat că vor vota pe baza considerentelor de politică internă, iar nu europeană – un lucru obișnuit la alegerile europene, la care dezbaterile tind să se axeze pe chestiuni naționale.
Germanii sunt cei care votează în proporția cea mai mare ghidându-se preponderent după considerente paneuropene – dar aceia nu sunt decât 15%.
Politico (preluare Rador Radio România)
