„Antreprenorii români au fost impactați negativ de taxe și reglementări ce li s-au aplicat peste noapte, aspect ce dovedește o lipsă de respect din partea guvernanților noștri pentru angajatori și angajați deopotrivă, și au nevoie de un cadru legislativ transparent, dar și de debirocratizare pentru a se putea dezvolta, iar măsurile pe care le propun reprezintă o gură de oxigen pentru mediul privat”, a arătat deputatul USR Cluj Viorel Băltărețu, în cadrul unei conferințe de presă în care a vorbit despre inițiativele sale legislative pentru sesiunea parlamentară din acest an.
Legea pentru compensarea concediilor medicale, realizarea unui registru unic al autorizațiilor pentru firme sau eficientizarea serviciului de imigrări, sunt doar câteva dintre proiectele legislative propuse de deputatul USR Viorel Băltărețu.
În conferința de presă susținută vineri la Cluj, deputatul Viorel Băltărețu a vorbit despre inițiativele legislative aflate în circuit, dar și despre noile proiecte de legi pe care le va depune în actuala sesiune parlamentară.
După cum semnalează acesta, mediul privat are nevoie de taxe corecte, prin care statul ar avea de câștigat, iar nu de o sufocare a antreprenorilor români.
„Trebuie să recunoaștem că în urma măsurilor legislative cu impact asupra mediului economic românesc, perioada post-electorală nu va fi una ușoară.
Cu cât vom lua măsurile de corecție a aberațiilor fiscale mai târziu, cu atât va fi mai dificil.
În continuare, din 2025, vom aplica prevederile PNRR pentru a atrage fondurile europene.
Este clar că este nevoie de o reformă a statului pentru a putea reduce cheltuielile.
Trebuie să punem accent pe companii, pe crearea de plus-valoare, cu taxe mai mici, prin care statul să aibă de câștigat, iar nu pentru a sufoca mediul privat și economia”, a arătat Viorel Băltărețu.
Una dintre inițiativele legislative depuse de deputatul clujean și aflată în circuit vizează procedura de compensare a concediilor medicale.
Din cauza birocrației, CNAS compensează angajatorilor banii pe concediile medicale ale angajaților cu întârzieri nepermise, chiar și de peste un an de zile.
Datoria Casei Naționale de Asigurări de Sănătate către angajatori, la nivel național, este de aproximativ 6 miliarde de lei, bani pe care statul îi împrumută practic de la angajator, dar pe care întârzie să îi returneze.
„Angajatorii, atunci când au angajați care sunt în concedii medicale, le plătesc aceste concedii medicale sub formă de salarii de la a cincea zi de concediu medical, banii respectivi revin în datoria statului pentru a fi achitați, adică a CNAS.
Însă angajatorii așteaptă să primească banii de la stat nepermis de mult.
Prin inițiativa pe care o înaintez, propun ca această compensare a sumei plătite de angajator pentru concediul medical al angajatului să se facă automat de către stat.
Legea estea foarte aproape de a fi votată, iar acest lucru trebuie să se întâmple cât mai repede.
Evident, este nevoie de o decizie politică.
Cred că ar fi o minimă măsură de recunoaștere a efortului făcut de angajatori care își plătesc angajații, taxele, iar statul ar trebui să îi trateze cu respect”, a declarat deputatul USR.
După cum arată deputatul clujean Viorel Băltărețu, proiectul de lege a primit avize favorabile din partea instituțiilor, a organizațiilor patronale, Consiliului Economic și Social etc.
O altă lege aflată pe circuitul legislativ și care urmează să fie aprobată în Parlament în această sesiune, este Legea „Business Angels”, care vizează persoanele private ce investesc în companii.
În prezent, o persoană fizică care investește într-o companie o sumă de până la 200.
000 de euro și nu are mai mult de 49% din capitalul acelei companii, dispune de anumite facilități, precum: -scutire de impozit pe dividende în primii trei ani, în cazul în care compania respectivă face profit și distribuie dividende-în momentul în care o persoană fizică părăsește compania și își vinde părțile sociale ori acțiunile, dar nu mai repede de trei ani, nu mai plătește impozitele pe veniturile din câștigurile de capital.
„Acel barem de 200.
000 de euro este un prag mult prea jos, iar în zona de StartUP-uri, acest plafon este foarte jos și atunci companiile care vor să se dezvolte, care au nevoie de investiții, preferă să se mute în alte state.
Din cauza legislației neprimitoare și prea puțin deschisă acestui tip de investiții, pierdem companii ce ar putea să evolueze în România”, susține deputatul Viorel Băltărețu.
Investiția în capitalul social înseamnă bani care intră în companie.
O companie care are bani în capitalul social va genera taxe și impozite tot pentru statul român.
„Chiar dacă aparent dăm niște facilități, primim înapoi mult mai mult dacă acele companii se dezvoltă în România”, arată deputatul USR.
După cum a arătat parlamentarul clujean Viorel Băltărețu, alte trei inițiative propuse vizează eficientizarea relațiilor dintre companii și stat, precum și creșterea gradului de transparentizare și digitalizare a datelor.
„Am plecat de la un raport al Consiliului Concurenței, care spunea că nu există condiții legale de o unitate teritorial-administrativă la alta, și prin acest proiect de lege pe care urmează să îl depunem în Parlament unificăm și standardizăm la nivel național tot ce înseamnă legislație, astfel încât dacă ești un antreprenor și vrei să-ți deschizi un restaurant, un magazin, o firmă într-o localitate, practic vei regăsi aceleași condiții la orice primărie din țară pentru demararea afacerii.
Legea simplifică și debirocratizează partea de acte.
Aici am plecat și de la ideea de unificare a bazelor de date și interoperabilitate, astfel încât primăriile să nu-ți mai ceară tot felul de documente pe care le poate obține singură, precum copie după CF, certificat fiscal de la ANAF etc.
Prin acest demers legislativ forțăm sistemul să funcționeze printr-o colaborare reală între autorități și să nu-i pună pe antreprenori și cetățeni să alerge după hârtii”, potrivit deputatului clujean.
Prin această lege, deputatul USR a introdus conceptul de notificare de funcționare, în condițiile în care unele business-uri, în virtutea deomeniului de activitate, nu necesită un număr mare de autorizări, iar procedura de deschidere a unei afaceri poate fi simplificată.
„Această notificare de funcționare – bunăoară pentru un birou de traduceri de acte, presupune faptul că trimiți primăriei un document prin care înștiințezi că îți desfășori activitatea, cu câteva acte de funcționare, iar din acel moment funcționezi legal.
Și încă un lucru foarte important care înseamnă transparentizare și digitalizare – am propus să se facă un Registru Unic al Autorizațiilor de Funcționare, care să fie digital și public, astfel încât poți găsi rapid informații cu privire la autorizația de funcționare a unui hotel, restaurant, dacă aceasta este valabilă”, a explicat Băltărețu.
O altă lege vizează Inspectoratul General de Imigrări (IGI) și se referă la angajații extracomunitari care vin în România.
Din cauza birocrației și a modului deficitar în care funcționează instituțiile, se creează situații de ilegalitate în care se trezesc cetățenii etxracomunitari, întrucât pentru prelungirea valabilității contractelor de muncă și a dreptului de ședere în România actele nu pot fi depuse decât cu 30 de zile înainte ca acestea să expire, iar procesarea îndelungată a documentelor îi plasează pe aceștia în situații de ilegalitate.
„Și în Cluj avem cozi enorme la Serviciul pentru Imigrări, din cauza birocrației.
Prin urmare prin acest demers legislativ propun o debirocratizare și simplificare a relației dintre autorități-angajatori-angajați.
Cei de la Serviciul de Imigrări, din cauza birocrației, procesează datele cetățeanului peste termenul de 30 de zile, iar astfel cetățenii respectivi se trezesc în situații de ilegalitate.
Voi propune ca din momentul în care ți-ai depus actele de prelungire, dacă Serviciul de Imigrări nu reușeste să proceseze datele, dreptul de ședere să fie prelungit până la o decizie eliberată de Inspectoratul General pentru Imigrări”, a arătat deputatul clujean.
O altă lege înaintată de Viorel Băltărețu se numește Legea amprentei fiscale și pune accent pe transparență, prin clarificarea unor aspecte, precum: -care este amprenta fiscală a fiecărei companii din România.
-o zonă de informație de amprentă fiscală prin care se poate verifica câți bani a plătit o companie către stat, dar și câți bani a primit de la statul român într-un an fiscal.
Un alt proiect de lege vine în sprijinul angajaților și se axează pe reducerea taxelor prin acțiuni pentru angajați.
Employee Stock Ownership Plan (ESOP) reprezintă un sistem existent în Codul fiscal din România, dar care nu se aplică decât pentru companii de tip SA.
„Vrem să ducem aceste facilități și către companiile de timp SRL.
Astfel, angajații pot participa în mod legal la profitul companiei, prin intermediul acțiunilor.
Ceea ce înseamnă taxe mai mici pe acele venituri.
Este o altă formă de a reduce taxele pentru angajați”, potrivit deputatului USR Viorel Băltărețu.
În cadrul conferinței, deputatul clujean Viorel Băltărețu a arătat că prioritățile sale în Parlament vizează simplificarea și debirocratizarea legislației prin creșterea gradului de transparentizare și digitalizare, dar și prin măsuri concrete de susținere a mediului privat.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google News CITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
