Forța naționaliștilor vine din faptul că apar ca o alternativă emoțională, nu politică, în timp ce partidele fac o mare greșeală considerând că există o singură criză, și anume migrația, spune Ivan Krastev, șeful Centrului pentru Studii Liberale de la Sofia și asociat permanent al Institutului de Științe Umaniste (IVW) de la Viena, citat de presa elenă.
Politolog și membru fondator al European Council on Foreign Relations (ECFR), Ivan Krastev va participa la cel de-al 9-lea Forum Economic de la Delphi (10-13 aprilie) și oferă într-un interviu pentru To Vima o privire mai profundă asupra coordonatelor politice care predomină astăzi în Europa.
„Lumea în care Europa se simțea confortabil nu mai există.
Senzația generală de criză este noua realitate.
În urmă cu cinci ani nu ne-am fi gândit că două state europene vor fi implicate într-un război de intensitatea celui de-al Doilea Război Mondial.
Numărul de obuze lansate astăzi în Ucraina este la nivelul anului 1942.
Nu este vorba doar de război.
COVID-19, economia, o populație îmbătrânită, tineri pesimiști cu privire la perspectivele lor.
Europenii care se simțeau confortabil cu privire la viitor încep brusc să-l pună sub semnul întrebării.
Există îngrijorare cu privire la cum va arăta Europa peste zece ani.
De asemenea, și ceilalți încep să ne vadă altfel.
Sondajele ECFR arată că în India, Indonezia, Arabia Saudită, Brazilia și alte țări, o treime crede că în 20 de ani UE nu va mai exista”, subliniază Krastev.
„Înainte de alegerile europene precedente, au existat 16 partide din diferite țări care au cerut un referendum pentru a părăsi UE.
Astăzi acest lucru nu se mai întâmplă, ceea ce arată că, în ciuda frustrării, nimeni nu crede că în afara UE va fi mai bine.
Nu există o confruntare între pro-europeni și anti-europeni, problema este cum va fi remodelată Europa pentru a fi relevantă pentru această lume”.
La întrebarea de ce se consolidează vocile naționaliste, Krastev invocă sondajele ECFR, care vor fi publicate în curând și spune: „Întrebăm oamenii: „credeți că UE funcționează sau nu?”.
Punem aceeași întrebare și despre politica din țara lor.
Majoritatea spun că UE nu funcționează așa cum se așteptau.
Ei răspund la fel și despre politicile din țările lor.
Puterea naționaliștilor vine din apariția ca o alternativă emoțională mai degrabă decât una politică.
În Italia au crezut că Giorgia Meloni va opri imigrația, dar numărul imigranților a crescut.
În Grecia, în criză, mulți au crezut că există o alternativă populistă.
Și-au dat seama că nu există.
Cu toate acestea, există o deziluzie generală față de sistemul politic.
Dar nu doar Europa se află în criză, ci și China și SUA.
Există instabilitate peste tot”.
„Politicienii lasă impresia că nu înțeleg”Ce îngrijorează cel mai mult? „Găsesc extrem de îngrijorător pentru starea democrației faptul că singurul inamic real este oponentul politic.
Am avut tensiuni politice interne și în trecut, dar în fața unei amenințări externe exista unitate.
În Polonia, deși există un consens că războiul din Ucraina este o amenințare reală, pentru (fostul prim-ministru) Jaroslaw Kaczynski, adevăratul inamic a fost (actualul premier) Donald Tusk, nu (președintele Rusiei) Vladimir Putin.
Ceva asemănător am văzut și în Israel.
Sunt îngrijorat pentru că democrațiile sunt extrem de polarizate.
Problema cu liderii de astăzi este că ei dau impresia că nu înțeleg ce se întâmplă și, în al doilea rând, nu știi cât de mult te poți baza pe ei”, spune Krastev.
„Partidele convenționale fac o mare greșeală.
Ele cred că există o singură criză, migrația.
Dar există diferențe cu privire la ce anume se consideră criză.
Pentru unele țări criza este războiul, ca în Polonia sau în țările scandinave.
Pentru țările din sud importantă este criza economică, ce a revenit sub formă de inflație.
Încrederea în forțele economice proprii nu a revenit, deși vedem că Grecia a recâștigat o oarecare încredere în economia sa.
Pentru tineri, cea mai importantă este problema climei.
Sunt și unii care pun la îndoială politicile ecologice.
În mod surprinzător, în multe țări, COVID-19 este considerată cea mai importantă criză cu care ne-am confruntat în ultimii 15 ani.
Există două temeri aici, pe de o parte că sistemele de sănătate nu sunt pregătite să facă față următoarei pandemii și, pe de altă parte, că pandemia a fost începutul autoritarismului digital.
De asemenea, sunt sceptic față de atenția acordată dezinformării, deep fakes sunt desigur o altă chestiune.
Vorbind de dezinformare, oamenilor le este greu să aibă încredere în ceva.
Neîncrederea devine opțiunea implicită.
Iar în politică, moneda este încrederea”.
Cum ar putea politicienii convenționali să îmbunătățească legătura cu publicul? „Geniul în politică este să știi ce cuvânt să folosești într-un anumit moment pentru a câștiga încrederea.
Indiferent de câtă inteligență artificială și consilieri ai avea, carisma nu se învață.
Talentul politic este cel care are importanță”.
Material realizat cu sprijinul Rador Radio România
