O descriere explozivă despre Rusia şi despre starea reală a războiului dus împotriva Ucrainei vine din lumea militară.
Apare în timp ce propaganda electorală a lui Putin este ocupată să vândă cucerirea unor străzi ale unui sat acum distrus (Avdiivka) ca pe o mare victorie pe front.
Nimic despre cei 315.
000 de soldaţi ruşi ucişi sau răniţi, în condiţiile în care economia rusă suferă de o hiper-inflaţie şi chiar şi băncile chineze încep să nu mai accepte tranzacţii (în orice monedă) cu entităţi ruseşti.
Vezi mai multe articole din categoria social Faptele militare sunt clar scrise în prefaţa colecţiei de articole ştiinţifice militare „Algoritmi de foc şi oţel”, care a fost revizuită de publicaţia „Standardul armatei”.
Nu este o revistă rusă independentă, ci o revistă conexă, o publicaţie din sectorul Apărării (fondatorul este postul de televiziune al Ministerului Apărării, „Zvezda”).
În aceast text, pe cât de perturbator, pe atât de tehnic, şi total public, fără filtre speciale, fostul şef de stat major rus Iuri Baluevski recunoaşte superioritatea artileriei NATO.
Putin a spus contrariul în urmă cu câteva săptămâni.
În discursul său din 2 februarie, a afirmat textual: „Desigur, dacă comparăm armele moderne NATO cu armele din ultima perioadă a erei sovietice, ele sunt cumva inferioare.
Dar dacă luăm ultimele noastre arme, ele sunt net superioare tuturor.
Acesta este un fapt clar”.
Baluevski face o analiză nemiloasă şi realistă a stării mijloacelor ruseşti, descrisă de propaganda moscovită drept „cea mai puternică armată din lume”.
Potrivit celui care a fost şef de stat major rus (2004-2008) şi fost secretar adjunct al Consiliului de Securitate (2008-2012), sistemele de artilerie NATO sunt calitativ superioare celor ruseşti.
Dar spune mai mult decât atât, în analiza sa: „Există o superioritate calitativă a artileriei NATO” şi citează ca principală cauză trecerea la tunurile de 155 mm cu ţevi de calibrul 52 şi dezvoltarea proiectilelor cu rază foarte lungă de acţiune.
„Operaţia militară specială – observă Baluevski – a scos la iveală o întârziere semnificativă a sistemelor naţionale de artilerie şi rachete şi necesită prioritatea şi rearmarea radicală a acestora în următorii ani”.
Baluevski minimizează semnificativ şi superioritatea aeriană pe care o au ruşii datorită faptului că ucrainenii nu au primit încă F-16 din Occident.
Această superioritate rusă este afectată şi aproape anulată de faptul că, explică Baluevski, apărarea aeriană a învins în mod neaşteptat aviaţia militară, care nu numai că nu poate opera în masă pe teritoriul inamic, dar este şi „forţată să zboare şi să se bazeze cu precauţie pe teritoriul său.
Sarcina de a suprima eficient apărarea antiaeriană a inamicului s-a dovedit practic imposibilă”.
Baluevski a fost adjunct al comandantului de grup în Transcaucazia în anii 90, apoi a lucrat în Statul Major de la Moscova, iar în cele din urmă a ocupat rolul de secretar adjunct al Consiliului de Securitate.
Altfel spus, ştie perfect despre ce vorbeşte.
Decalajul Rusia-NATO, întăreşte el, este puternic vizibil în calitatea artileriei, în special cea cu rază lungă şi de înaltă precizie.
Multe probleme, continuă el, au fost întâmpinate de tancuri, acestea s-au dovedit a fi „o ţintă uşor de identificat şi uşor de lovit”, iar sarcina de a suprima apărarea antiaeriană a inamicului „s-a dovedit a fi de nerezolvat”.
Cu alte cuvinte, presupusa superioritate care ar trebui să fie dată de bombardiere de vânătoare nu există.
Diagnosticul final este teribil.
În general, susţine Baluevski, Forţele Strategice de Apărare Aeriană au demonstrat eşecul previziunilor de dezvoltare militară şi necesitată o reevaluare a rolului şi a locului diferitelor arme.
Potrivit acestuia, multe manuale de tactică folosite de generalii ruşi vor trebui „şterse din arhive”.
