Ne uităm de zeci de ori pe săptămână pe aplicațiile de vreme pe telefon și uneori ne enervăm sau așteptăm să ne spună cu exactitate cum va fi weekend-ul de peste 20 de zile, Aplicațiile meteo au multă matematică, dar mai puțină fizică a atmosferei și, deși sunt foarte utile, au și ele limite.
Cum funcționează ele? Care sunt minusurile? La ce să ne așteptăm?Sunt mii de aplicații meteo pentru telefoane mobile.
cele mai cunoscute fiind Accuweather, The Weather Channel, Weather and Radar, Apple Weather, Yahoo Weather sau Windy.
com.
Unele au multe opțiuni pe bani, altele au mulțime de reclame, peste tot sunt multe culori, simboluri și procente, dar și hărți de toate tipurile.
Diferă mult aplicațiile și complexitatea lor.
Sunt aplicații care arată, chipurile, cum va fi vremea și ce temperaturi vor în localitatea noastră peste o lună, dar nu are niciun rost să credem că așa va fi, fiindcă prognozele se schimbă de la oră la oră și au un grad mare de precizie doar pentru următoarele 2-3 zile.
Nu trebuie să credem nici ce se scrie în articole cu titlul „Meteorologii Accuweather ne spun că pe 25 februarie va ninge la București”.
Este mult prea departe în timp.
În primul rând trebuie spus că prognozele din aceste aplicații se schimbă mereu, uneori și de zeci de ori pe zi, în funcție de datele care intră și de algoritmi.
Privind duminică, pe 28 ianuarie pe una dintre aplicațiile meteo arăta că sâmbătă 3 februarie vor fi 16 C la București.
O altă aplicație arăta 17 grade, iar o a treia, 14 C.
Ce poți să mai crezi?Luni, aplicația arăta că vor fi 13 C pe 3 februarie, iar miercuri, că vor fi 8 C, tot pe 3 februarie, valoare prezentă și în prognoza ANM.
Pe de altă parte, pe data de 31 ianuarie aplicația arăta că maxima zilei va fi de 18 grade pe data de 6.
Pare că aceste aplicații sunt indecise și imprecise, însă nu este chiar așa, dacă știm la ce să ne așteptăm.
Schimbări mari în prognoze sunt – de la zi la zi – și la serviciile meteo oficiale, fiindcă vin informații și observații noi.
La temperaturi, aplicațiile meteo de pe telefon sunt destul de precise pentru următoarele 2-3 zile.
În peste 80% din cazuri, aplicațiile indică temperaturile corect pe termen scurt, de maxim 40-60 de ore.
Vom ține minte când aplicația greșește, dar de cele mai multe ori arată ok.
Foarte complicat este însă cu precipitațiile, care sunt greu de prognozat și în meteorologie, fiindcă ploile se formează repede și se pot termina rapid, în funcție de mișcările curenților de aer.
Complicat este de prognozat și cât durează furtunile de vară, iar la acest capitol sunt foarte utile avertizările de tip nowcasting emise de ANM.
Aplicațiile bune sunt actualizate de multe ori, așa că valorile afișate se schimbă foarte des.
.
Aceste aplicații meteo sunt bazate pe probabilitate, așa că multe aspecte se modifică pe parcursul zilei.
Când aplicația primește date computerizate noi se modifică prognozele afișate.
Dacă vedem că mâine la ora 15 aplicația preferată indică 70% șanse de ploaie nu ar trebui să tragem concluzia că SIGUR va ploua, pentru că 70% este departe de 100%.
Dacă vom deschide aplicația câteva ore mai târziu s-ar putea să vedem că ponderea indicată pentru mâine la ora 15 a scăzut la 30%.
Apoi, când ajungem la ora 15.
00 vom constata, poate, că nu plouă și nici nu avem de ce să spunem că aplicația „ne-a mințit”.
Am întrebat-o pe Roxana Bojariu, cel mai cunoscut climatolog român, cum ar trebui să privim aceste aplicații meteo care par că „știu” la ce oră va începe să plouă sau cum va fi vremea în localitatea noastră peste 15-20 de zile „Cu precauție, pentru că aceste aplicații se bazează pe rezultate ale unor modele globale, modele care sunt alimentate cu date de observație, dar nu la rezoluția la care sunt modelele exploatate de fiecare serviciu meteorologic în parte, inclusiv de cel al României”.
În aceste aplicații „este multă matematică ce nu are fizica asociată”, explică ea.
Fiecare serviciu meteo național are o rețea de observații și, cu cât sunt mai multe date pentru o anumită zonă, cu atât prognoza este mai bună.
Datorită sateliților și radarelor s-a îmbunătățit prognoza pe medie durată, adică pentru 3-5 zile și tot datorită lor sunt posibile aceste prognoze pe termen foarte scurt de tip nowcasting, care sunt foarte precise.
Dar chiar și așa, prognozele nu ne pot spune că mâine va ploua în București începând cu ora 15.
00, spre exemplu.
În prognozele ANM de până la cinci zile se găsesc valori exacte de temperatură estimate (cum ar fi prognozele pentru câteva orașe din țară).
În prognozele pe regiuni sunt pentru fiecare în parte date intervale de temperatură pentru următoarele trei zile (de genul, minimele din Transilvania vor fi la noapte între -8 și 02 C, exemplu aleatoriu).
Dacă vorbim despre estimări de lungă durată, precizia scade mult – la prognoza pe țară pentru următoarele patru săptămâni nu mai apar valori de temperatură, ci se fac estimări despre cum va fi regimul termic și cel al precipitațiilor, față de media multianuală).
„Întotdeauna, predicțiile și prognozele și estimările serviciilor naționale sunt clar mai bune decât cele care folosesc modele globale, modele care dau și ele informație, dar acea informație este apoi dezintegrată pur matematic, fără aport fizic cu factori locali la nivelul fiecărui oraș sau fiecărei ore”, spune Roxana Bojariu.
Roxana Bojariu explică și faptul că fiecare serviciu meteo național folosește modele regionale care simulează mult mai bine procesele locale, fiindcă se concentrează pe o anumită zonă de interes și pot reproduce mult mai bine diverse elemente, cum ar fi topografia.
Aceste modele regionale au o „rezoluție” de zeci de ori mai bună decât modelele globale și reușesc să capteze mult mai bine decât cele globale semnalele din sistemul climatic care sunt utile pentru a face predicții cât mai bune.
Sunt mii de aplicații meteo, unele merg mai bine, altele nu prea grozav.
Variază mult și cantitatea de date prezente în aplicație și calitatea algoritmului și modul în care informațiile sunt prezentate.
Cum spuneam și mai sus: două aplicații diferite pot avea prognoze diferite pentru același loc, fiindcă se bazează pe seturi diferite de date.
Nu trebuie uitat că nu există prognoză perfectă, nici la serviciile meteo specializate, asta și fiindcă datele introduse în modele nu sunt perfecte și nici nu există așa de multe stații meteo și date din atmosferă, încât să rezulte estimări perfecte.
