Numărul companiilor care au apelat la procedurile de insolvență în 2023 a fost de 6.
650, cele mai afectate sectoare fiind comerțul, și construcțiile, potrivit unui comunicat transmis joi de CITR.
Din cele 6650 de firme, 89 sunt companii cu active de peste 1 milion euro, în ușoară creștere față de anul anterior.
Nivelul ridicat de insolvență în companiile de retail și construcții poate fi atribuit unor factori specifici fiecărei industrii.
În sectorul construcțiilor, insolvențele au crescut din cauza costurilor ridicate ale energiei, inflației, proiectele de infrastructură întârziate și probleme ale fluxului de numerar.
În plus, concurența ridicată din industrie și senzitivitatea la preț conduc la marje de profit sub presiune, făcând companiile mai susceptibile la insolvență.
În sectorul comerțului cu amănuntul, insolvența poate fi legată de factori precum schimbarea comportamentului consumatorilor, creșterea concurenței venite din mediul online, nivelurile ridicate ale datoriilor și impactul crizelor suprapuse prin care trecem, pe lângă inflația ridicată.
Companiile de din comerțul cu amănuntul se luptă cu creșterea costurilor de operare și uneori cu incapacitatea de a se adapta la tendințele mereu în schimbare ale pieței.
„Cifrele reflectă rezultatele unor politici europene și naționale orientate către a ține companiile în viață în vremuri de dificultate economică prin diverse mecanisme de sprijin.
Însă costul ascuns pe care companiile îl plătesc este chiar performanța lor, capacitatea lor de a genera profit pe termen lung.
Cresc datoriile și le scade performanța.
Cu alte cuvinte, companiile sunt ținute în viață pe perfuzii, ele funcționează, dar acumulează datorii”, declară Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.
Cele mai afectate sectoare au fost, în 2023:București, continuă să înregistreze cel mai mare număr de companii în insolvență, cu o creștere de la 1.
153 în 2022, la 1.
289 în 2023.
În același timp, remarcăm o creștere a numărului companiilor în insolvență în județe precum Bihor, unde numărul a crescut de la 545 în 2022, la 599 în 2023.
Observăm și o scădere în județe precum Argeș, de la 178 în 2022, la 120 în 2023, semnalând posibile ameliorări în condițiile economice sau eficiența măsurilor de prevenire și restructurare implementate.
În 2023 au fost înregistrate 90 de cereri de deschidere a procedurii de concordat preventiv, dintre care 60 sunt în derulare în acest moment.
Toate însumează o cifră de afaceri de 250 milioane de euro și active imobilizate de peste 100 milioane euro.
Companiile sunt cu precădere din comerț, construcții și fabricare, din județe precum Dolj, București, Cluj și Mureș.
Dintre acestea 14 sunt companii cu active imobilizate de peste 1 milioane euro.
Ele au o cifră de afaceri cumulată de 120 milioane de euro și împreună au active imobilizate de 78 milioane euro.
„Numărul companiilor care apelează la soluții de restructurare este tot mai mare, însă aceste proceduri au caracter confidențial, nu sunt vizibile.
Chiar dacă nu putem avea o perspectivă asupra acordurilor de restructurare sau a restructurărilor de business în general, vedem interes crescut în zona aceasta”, a concluzionat Paul Dieter Cîrlănaru.
Un concept nou integrat în România adus prin legislația în materie de restructurare, ce are la bază Directiva Europeană care își propune să ofere perspective de redresare companiilor în dificultate.
Prin acordul de restructurare, companiile pot adresa problemele rapid și adaptat nevoilor specifice, într-un cadru reglementat de negociere, care să le permită restructurarea activității și a datoriilor.
Prevenție și timpuriu sunt cele două elemente esențiale ale filosofiei acestei proceduri iar rolul instanțelor de judecată este minim.
Un produs reinventat, prin noile prevederi în materie de restructurare, concordatul preventiv oferă posibilitatea de suspendare temporară a oricărei executări silite de care antreprenorul poate beneficia pentru renegocierea cu partenerii, într-un cadru reglementat, care permite o restructurare a afacerii și datoriilor și o redare a echilibrului și perspectivei în business.
Soluțiile care pot fi implementate într-un astfel de mecanism de restructurare pot fi adaptate specificului fiecărei companii și pot implica măsuri precum: eșalonarea și ajustarea datoriilor, conversia datoriilor în acțiuni, transfer de business, vânzarea de active non-core, atragerea de finanțări, fuziuni/divizări, etc.
În timp ce acordul de restructurare și concordatul preventiv sunt proceduri moderne restructurare reglementate de Legea 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței şi de insolvență, companiile pot apela în anumite situații și la restructurarea extra-judiciară într-o manieră consensuală cu partenerii acesteia.
Astfel masurile de restructurare financiară și/sau operațională pot fi agreate consensual între administratorii, asociații și creditorii principali ai companiei.
Restructurarea financiară poate viza modificarea structurii datoriilor companiei dar și structura capitaluri acesteia, prin aducerea unui investitor sau majorarea capitalului social.
Restructurarea operațională are ca scop eficientizarea și îmbunătățirea profitabilității prin implementarea unor măsuri de optimizarea a proceselor de producție, distribuție, marketing sau control al costurilor.
Succesul unei restructurări depinde de mulți factori dar esențială este demararea procesului de restructurare de o manieră timpurie, înainte de acutizarea problemelor.
