Instanţa supremă a hotărât că în situaţia în care faţă de un inculpat este începută acţiunea penală pentru infracţiuni pentru care este cercetat în libertate, iar ulterior există suspiciunea că inculpatul a comis cu intenţie o nouă infracţiune sau pregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni, măsura arestării preventive se poate dispune doar în primul dosar.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general şi, în consecinţă, a decis că „în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art.
223 alin.
(1) lit.
d) din Codul de procedură penală, în situaţia în care faţă de inculpat este pusă în mişcare acţiunea penală pentru săvârşirea unei infracţiuni pentru care este cercetat în stare de libertate (primul dosar), iar ulterior există suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune (al doilea dosar) sau pregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni, măsura arestării preventive în baza art.
223 alin.
(1) lit.
d) din Codul de procedură penală se poate dispune doar în primul dosar”.
Completul care a judecat recursul în interesul legii (RIL) a stabilit că, pentru a se dispune arestarea preventivă a inculpatului în considerarea temeiurilor invocate atunci când este cercetat în două cauze diferite, infracţiunea pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală va fi infracţiunea-reper în funcţie de care se determină dacă ulterior există suspiciunea rezonabilă că inculpatul a mai comis o nouă infracţiune intenţionată şi această infracţiune va constitui şi temeiul propunerii de arestare preventivă pe această ipoteză.
Decizia ICCJ, pronunţată în 27 noiembrie 2023, a fost publicată în Monitorul Oficial în 29 ianuarie 2024, devenind obligatorie.
Decizia pronunțată în interesul legii nu are efecte asupra hotărârilor judecătoreşti examinate şi nici cu privire la situaţia părţilor din acele procese.
