În ultimii 10 ani, activele administrate de asset managerii din România au crescut cu 39%, de la 27,257 mld.
lei în 2014, la 37,893 mld.
lei, la finele anului 2023.
Cele mai performante 5 fonduri au înregistrat randamente anuale nete în ultimele 12 luni de peste 33%, iar în ultimii 3 ani cele mai performante 5 fonduri au avut randamente de circa 70%.
Cu toate acestea numărul românilor care investesc în aceste fonduri rămâne unul discret, ceea ce în termeni de business se cheamă că fondurile de investiții au un „mare potențial”.
HotNews a discutat cu un psiholog pe această temă, iar acesta ne-a furnizat mai multe motive.
Când vorbesc cu clienții mei, motivul numărul 1 pentru care nu au început să investească mai devreme este credința lor că pensionarea le va asigura un nivel de trai ok.
Sigur că e un mit acesta, dar oamenii spun că la pensie, costul vieții va scădea substanțial.
Ei cred că pensia, indiferent cât de mică, le va fi suficientă.
Oamenii cred că atunci când vor avea 65 de ani sau peste, vor avea casă, mașină, iar copiii lor vor avea traiectorii sociale și profesionale proprii.
Nu au dreptate.
Oamenii mai spun că randamentele nu sunt suficient de mari ca să merite investiția.
De cele mai multe ori, se înșeală.
Am avut clienți cărora le-am demonstrat că pot găsi resurse pentru investiții acolo unde ei nu vedeau deloc de unde.
Cheia este să stabilești un buget cu onestitate și să-l respecți.
Randamentele sunt cu mult mai mari decât ai putea crede (Cele mai performante 5 fonduri au înregistrat randamente anuale nete în ultimele 12 luni de peste 33%, iar în ultimii 3 ani cele mai performante 5 fonduri au avut randamente de circa 70%).
Scuza preferată pentru a nu investi este lipsa de timp.
Poate că este concepția greșită că investițiile necesită o perioadă exorbitantă.
Ideea e că tocmai de aceea există aceste fonduri, ca să se ocupe profesioniștii de investiția ta, nu să-ți pierzi tu vremea.
Oamenilor le este foarte greu să evalueze și să interpreteze riscul.
În plus, experiențele anterioare gen FNI, Caritas (Madoff în lumea vestică) încă sunt vii în memoria noastră.
Dar un investitor inteligent cântărește fără emoție riscurile unei investiții și decide dacă este dispus să accepte o potențială volatilitate.
Primul motiv este aversiunea noastră față de evenimente pe care nu le putem controla.
Cum ar fi profesioniștii financiari lipsiți de etică.
Cu puțină atenție, aceștia pot fi evitați.
Lipsa de cunoștințe este un motiv important pentru care mulți oameni nu investesc.
Lumea banilor poate fi confuză și descurajantă.
Mulți părinți și multe instituții de învățământ nu sunt în măsură să ofere prea multe în ceea ce privește educația financiară, drept urmare, cei mai mulți dintre noi trec prin viață fără să înțelegem vreodată necesitatea sau valoarea investiției.
Lipsa de cunoștințe poate fi exprimată și ca o lipsă de încredere în capacitatea ta de a obține libertatea financiară.
Când nu înțelegem ceva, este în natura umană să considerăm că este prea complex pentru a-l putea stăpâni vreodată, așa că mai bine îl neglijăm cu totul.
Îi aud de obicei pe clienții mei mai tineri spunând: „Dacă mâine sunt lovit de un autobuz și mor? Toată această investiție ar fi degeaba”.
La care le răspund: „Ok, dar dacă ești lovit de un autobuz si continui să trăiesti? Nu ți-ar plăcea să poți plăti un tratament medical?” Frica de a pierde se poate manifesta în multe feluri, dar practic este teama că investiția ta înseamnă că nu vei avea banii pentru a cumpăra lucrurile pe care le vrei astăzi.
Poate că această frică vine din ascultarea poveștilor pe care le-am auzit cu toții despre cineva care și-a pus toți banii într-o „investiție sigură” și a ajuns să-i piardă pe toți.
Greșit! Apatia financiară de astăzi este o modalitate garantată de a ajunge să ratezi lucrurile cu adevărat importante mai târziu în viață.
Lipsește experiența, nu educația financiară.
„Oamenii vin, investesc, dar de multe ori atunci când piața scade se grăbesc să vândă în pierdere, spunând că au luat o decizie greșită de a investi.
Or, asemenea investiții nu le faci pentru câteva luni, ci mergi cu ele pe minim câțiva ani!”, explică unul dintre managerii de fonduri, prezent la conferința Asociației Administratorilor de Fonduri.
Apoi, erodarea puterii de cumpărare a afectat pe cei cu salarii de 4-5.
000 de lei care reușeau să economisească 10% din venit, bani pe care îi plasau în fonduri de investiții.
Investeau sume mici dar în mod constant.
După ce energia și utilitățile s-au scumpit, economisirea a devenit mai dificilă, oamenii au început să gâfâie financiar și să ne sună ca să ne spună că nu mai pot investi”, a explicat un alt asset manager.
Ce e de reținut:În anul în care pe piața de capital din România a avut loc cel mai valoros IPO din istorie – listarea Hidroelectrica, industria de asset management a urmat trendul ascendent al pieței, atât ca active în administrare, cât și ca număr de participanți.
”Anul trecut, am asistat la o revenire spectaculoasă pe piața de capital, după un 2022 dificil pentru investitori.
Faptul că am terminat anul cu active în administrare de aproape 38 mld.
lei și o creștere a numărului de investitori cu aproximativ 10.
000 în fiecare lună arată o recunoaștere a încrederii și seriozității pe care administratorii de fonduri din România au transmis-o investitorilor și potențialilor clienți.
Și chiar dacă România are mult de recuperat la capitolul investiții în fonduri, comparativ cu celelalte țări europene, suntem încrezători că profesionalismul celor implicați în industrie, educația financiară continuă pe care o facem și noi prin proiectul ”Economisește inteligent”, precum și simplificarea legislației privind impozitarea veniturilor din investiții sunt un mix important de factori care va duce, pe viitor, la creșterea ponderii investițiilor în averea financiară a românilor”, a declarat Horia Gustă, președintele Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) la conferința de presă organizată astăzi de asociație.
”În fondurile deschise de investiții, avem în 2023 o creștere anuală a activelor nete cu 17%, în principal pe obligațiuni (+1,165 mld.
lei) și acțiuni (+1,010 mld.
lei).
Totodată, anul trecut, am ajuns foarte aproape de pragul de 600.
000 de investitori în fonduri doar pe acest segment, numărul acestora fiind în creștere accelerată (+28%), atât la fondurile diversificate (+37.
350), cât și la cele de obligațiuni (+27.
351) și de acțiuni (+19.
860).
Subscrierile nete au redevenit pozitive, începând cu trimestrul al doilea al anului trecut, acestea ajungând la 691 mil.
lei în trimestrul patru.
Privind aceste mișcări din industrie de anul trecut și din acest început de an, nu putem decât să fim optimiști și să anticipăm, în condiții normale și fără evenimente extraordinare, o evoluție foarte bună și în anul 2024, atât la nivel de active, cât și ca număr de participanți”, a declarat Jan Pricop, director executiv al AAF.
Dar, chiar și în contextul acestor creșteri, România se află cu mult în urma țărilor dezvoltate ale Europei și chiar a celor din regiune, atât la nivel de investiții, cât și în ce privește nivelul de bunăstare.
Astfel, averea financiară a populației din Romania era, în decembrie 2022, de doar 5.
823 euro/persoană, mult sub media europeană care era de 65.
209 euro dar mai mică și față de alte țări din regiune ca Bulgaria, Ungaria sau Polonia.
Averea financiară a populației include depozitele bancare, fondurile de pensii, asigurările de viață cu capitalizare, fondurile de investiții și valorile mobiliare (titluri de stat și investiții pe bursă), dar nu ia în considerare investițiile în real estate.
Potrivit unui raport EFAMA (Asociația Administratorilor de Fonduri din Europa), doar 3,73% din averea financiară a românilor este direcționată către fonduri de investiții, în timp ce media europeană se situează la nivelul de 10%.
Totodată, în România, valoarea medie a deținerilor de fonduri de investiții este net inferioară valorilor înregistrate în Polonia, Ungaria, Cehia și alte țări din regiune.
Cel mai mare procent din averea financiară a populației din România (68,5%) merge către depozitele bancare, alte instrumente spre care își direcționează românii banii fiind fondurile de pensii (18,15%), valorile mobiliare (7,61%) și asigurările de viață (2,01%).
Potrivit EFAMA, chiar dacă și în Europa există o tendință de a se păstra sume importante de bani în depozite bancare, raportul dintre acestea și sumele investite este cu mult mai mic față de România.
Este de remarcat totuși că, din 2016 și până în 2022, se observă o creștere constantă a ponderii investițiilor în fonduri.
Reprezentanții AAF anticipează o evoluție pozitivă în 2024 și pe termen mediu a pieței fondurilor de investiții și consideră că este de datoria specialiștilor/profesioniștilor industriei să explice cât mai bine produsele și beneficiile acestui tip de economisire inteligentă.
În opinia specialiștilor, românilor nu le lipsește în mod special educația financiară ci, mai mult, exeriența în domeniul investițiilor.
”Experiența investițională se construiește treptat, pe măsură ce potențialii clienți înțeleg cum funcționează fondurile și produsele de investiții.
De asemenea, o explicație pentru sumele mici pe care românii le direcționează spre fondurile de investiții și piața de capital este și faptul că românii au o avere individuală sub media europeană, dar și înclinația tradițională pentru imobiliare”.
Schimbarea acestui comportament se face în timp, cu un efort educațional susținut din partea industriei de asset management.
Pentru 2024, perspectivele la început de an sunt încurajatoare, administratorii de fonduri așteptându-se la creșteri atât în ceea ce privește sumele investite, cât și numărul de clienți.
Recomandarea profesioniștilor este ca investitorii să-și facă planuri de investiții pe termen lung, să nu se lase influențați de ajustările temporare ale pieței și să evite speculațiile.
La finalul anului 2024, industria așteaptă și o modificare legislativă importantă – implementarea în România a distribuirii fondurilor prin conturi globale -, schimbare care va deschide noi canale pentru investițiile în fonduri și va stimula vânzarea de unități de fond, ridicând astfel ponderea investițiilor în averea financiară a românilor.
Prezent la eveniment, Horia Braun Erdei, CEO Erste Asset Management, a declarat că, în opinia sa, noutatea anului 2023 a fost interesul tot mai mare al investitorilor pentru fondurile cu componentă de acțiuni, ponderea cea mai mare fiind pe fondurile diversificate.
”Pentru 2024, sperăm ca evoluția pozitivă să continue, investițiile regulate sunt pe o tendință pozitivă și avem încrederea că românii au prins gustul economisirii recurente”, a explicat Braun Erdei.
Potrivit lui Florin Dolea, CEO Amundi Asset Management, o provocare a anului 2024 va fi perspectiva încetinirii creșterii economice la nivel global, atât în țările dezvoltate, cât și în cele emergente.
”Intrăm într-o perioadă de încetinire a creșterii și este important să vedem ce se întâmplă cu politica monetară, care are influență semnificativă asupra investițiilor.
Vedem deja semne că inflația se temperează și sunt semne că băncile centrale se pregătesc pentru o scădere a dobânzilor, undeva spre mijlocul acestui an.
Pe fondul scăderii dobânzilor, în partea a doua anului, credem că performanța companiilor se va îmbunătăți și acțiunile se vor ridica și vor oferi oportunități de investiții interesante”, a spus Florin Dolea, la evenimentul AAF.
”A fost un an bun din punctul de vedere al performanței investiționale, am avut o perfomanță foarte bună pentru portofoliul de acțiuni, piața a fost pe trend și am profitat de el, dar acest lucru reprezintă și o provocare pentru 2024, pentru că probabil se vor schimba lucrurile și fondurile nostre vor trebui cumva rebalansate”, a completat la rândul său, Adrian Dudu, CFA – Chief Investment Officer – Certinvest.
La nivel european, industria de asset management totalizează aproximativ 66.
000 de fonduri de investiții – din care cca 36.
000 (55%) sunt fonduri deschise de investiții și 30.
000 (45%) fonduri de investiții alternative -, și avea 28,6 trilioane de euro în administrarea a peste 4.
800 de companii de asset management, potrivit celui mai recent raport EFAMA.
În România funcționează 132 de fonduri de investiții (94 fonduri deschise și 38 fonduri alternative).
La sfârșitul anului 2023, industria locală de asset management avea în administrare active de aproape 38 mld.
lei (cca 7,6 mld.
euro).
Despre AAF: Asociația Administratorilor de Fonduri (AAF) este organizația profesională independentă neguvernamentală a operatorilor din industria Organismelor de plasament Colectiv (OPC) din România, care reunește 23 de societăți de administrare a investițiilor (SAI) și administratori de fonduri de investiții alternative (AFIA), care administrează 92 de fonduri deschise de investiții (OPCVM) și 35 de fonduri de investiții alternative, Fondul Proprietatea și 4 bănci depozitare.
