Analiza realizată de Institutul Național de Statistică ia în calcul situaţia demografică și de forță de muncă precum şi tendinţele înregistrate în ultimii ani, și prezintă scenarii de proiectare prin care se apreciază cum s-ar putea prefigura evoluţia imediată şi de perspectivă a populației rezidente și în mod deosebit a populației active a României.
Proiecția populației rezidente s-a realizat în trei variante: constantă, medie și optimistă.
Toate scenariile arată o scădere a populaţiei, însă dimensiunea declinului diferă semnificativ.
La 1 ianuarie 2025, populaţia rezidentă a României înregistrată a fost de 19,036 milioane locuitori, potrivit datelor provizorii.
Astfel, varianta constantă reprezintă o „variantă reper”, cu rol de a compara rezultatele obţinute prin menţinerea valorilor fertilităţii, speranţei de viaţă şi migraţiei nete din anul 2024 înregistrate în cadrul fiecărui judeţ.
Varianta medie are la bază ipoteze reflectând evoluții probabile ale componentelor populației, stabilitie pe baza analizei celor mai recente evoluții.
Aceasta este, de regulă, considerată cea mai plauzibilă evoluție a populației în condițiile socio-economice actuale.
Varianta optimistă are la bază ipoteze favorabile şi evidenţiază un nivel maxim ce ar putea fi atins.
Varianta optimistă arată că, într-un scenariu favorabil, diminuarea populaţiei s-ar reduce doar cu 1,923 milioane persoane, adică circa 10,1% din populaţia actuală.
Varianta constantă („varianta reper”) arată că populaţia României ar scădea de la 19,036 milioane în 2025 la 14,367 milioane persoane în 2080, potrivit analizei „Proiectarea populaţiei active a României la orizontul anului 2080”, realizată de Institutul Național de statistică (INS).
Varianta medie (scenariul considerat cel mai realist) arată că România poate pierde 3,403 milioane de locuitori, respectiv 17,9% din populație.
Populaţia activă a României va înregistra o tendinţă descendentă în toate cele trei scenarii de proiecţie, potrivit analizei INS.
La nivel naţional, numărul persoanelor active scade de la aproximativ 8.
304.
000 persoane în 2024 la între 6.
027.
000 şi 6.
535.
000 persoane în 2080, ceea ce corespunde unei reduceri între 21,3% şi 27,4%, în funcţie de variantă, arată arată sursa citată.
Ritmul declinului este mai lent în scenariul optimist, care presupune o evoluţie favorabilă a natalităţii şi a mortalităţii, menţinând un nivel uşor superior al forţei de muncă faţă de celelalte scenarii.
Analiza regională evidenţiază diferenţe importante: regiunile Sud-Vest Oltenia şi Sud-Est înregistrează cele mai accentuate scăderi, de peste 40%, în timp ce Bucureşti-Ilfov, Nord-Est şi Centru prezintă o dinamică mai echilibrată, cu diminuări moderate.
Până la orizontul anului 2080, se conturează o accentuare a disparităţilor regionale, pe fondul menţinerii concentrării populaţiei active în regiunile mai dezvoltate economic şi al declinului persistent în cele sudice şi vestice ale ţării.
Scenariul optimist atenuează declinul în toate regiunile, sugerând că o evoluţie mai favorabilă a pieţei muncii, a natalităţii şi a mortalităţii ar putea menţine un nivel mai ridicat al ocupării.
Totuşi, chiar şi în această variantă, tendinţa generală rămâne una de reducere progresivă a populaţiei ocupate, ceea ce indică necesitatea unor politici active de stimulare a participării pe piaţa muncii şi de atragere a forţei de muncă în regiunile cu declin pronunţat.
