Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) atrage atenția asupra faptului că fenomenul propagandei pro-totalitare în mediul online devine o amenințare gravă la adresa societății, în special la adresa tinerilor din România.
Într-o analiză realizată de Didona Goanță, Consultant Comunicare Strategică și colaborator IICCMER, prezentată în cadrul conferinței Comunismul Românesc, ediția a XIV-a, rezultă că doar din 200 de postări pe TikTok s-au înregistrat aproximativ 130 de milioane de vizualizări.
Acest fapt indică o expunere masivă a tinerilor la mesaje periculoase, menite să răspândească nostalgii pro-totalitare și idei extremiste.
Cifrele sunt doar vârful iceberg-ului într-un fenomen sistematic, coordonat și pus în aplicare prin ferme de troll și de boți.
În cadrul acestei analize, s-au identificat două tipologii principale de abordare a paginilor TikTok active în România, cu evoluție și strategie distincte:1.
Paginile create inițial și transferul de credibilitateAceste pagini au fost create în primii ani ai existenței TikTok în România, în jurul anului 2017, cu scop principal de a construi și transfera credibilitate între utilizatori și comunitate.
Inițial, acestea au funcționat ca platforme de exprimare a sentimentelor și de consolidare a relațiilor de încredere în rândul utilizatorilor.
Tip de conținut: În primele etape, conținutul postat consta în imagini și videoclipuri emoționale, precum cele cu animale sau alte materiale cu impact sentimental, care rezonau cu publicul țintă.
Acest tip de conținut a avut rolul de a crea o atmosferă de apropiere și de a întări legăturile între membrii comunității.
În jurul acestor pagini s-a format o comunitate solidă, iar încrederea a fost transferată de la administratori către utilizatori și a consolidat astfel o relație de loialitate reciprocă.
Evoluție: Ulterior, aceste pagini au început să difuzeze conținut cu tematică propagandistică de tip comunist, adresată comunităților deja formate.
În această etapă, s-a observat o schimbare strategică, în care loialitatea și încrederea deja consolidate au fost utilizate în mod psihologic pentru a introduce mesaje de natură propagandistică, pentru a influența percepțiile și opiniile publicului.
Această metodă a permis transferul subtil al credibilității inițiale către conținutul ideologic propagat.
2.
Paginile de trolli și boțiOrigine și scop: Aceste pagini au fost activate în mod intens spre sfârșitul anului 2021, fiind parte a unei strategii coordonate de influențare și manipulare pe platforma TikTok.
Spre deosebire de primele, acestea s-au concentrat direct pe propagandă, fără a construi o bază emoțională sau de încredere prealabilă.
Tip de conținut: Postările acestor pagini au fost concentrate din start pe propagandă comunistă, prim promovarea de mesaje politice și ideologice de natură propagandistică.
În 2022, activitatea a crescut lent, însă în 2023 s-a înregistrat o dinamică accelerată, care a culminat cu un spike semnificativ în perioada alegerilor prezidențiale de la sfârșitul anului trecut.
Această creștere poate fi asociată unei strategii coordonate, sincronizate cu evenimentele politice majore din țară, pentru a maximiza impactul influenței asupra opiniei publice.
Evoluție și tendințe recente: După perioada de vârf din 2023, activitatea acestor pagini a continuat într-un ritm mai lent, însă fără a se opri complet.
În prezent, paginile de trolli și boti generează în medie una sau două postări pe zi, menținând o prezență constantă și sporadică, menită să păstreze un nivel de influență și să asigure o vizibilitate continuă mesajelor propagandistice.
1.
Strategia de manipulare prin neutralitate aparentăAceastă tactică se bazează pe o prezentare a conținutului într-un mod neutru, prin evitarea exprimării explicită a unei opinii sau a unui verdict.
Majoritatea postărilor care promovează realizările regimului comunist sau figura lui Nicolae Ceaușescu adoptă un ton subtil și invită publicul să tragă propriile concluzii.
Exemple frecvente includ expresii precum „Uitați-vă la acest filmuleț și trageți singur concluziile”.
Scopul acestei metode este de a crea impresia că spectatorul sau ascultătorul își formează propria opinie, fără a fi influențat direct de cel care distribuie conținutul.
Această abordare reduce rezistența la mesaj, deoarece publicul se simte liber să-și formeze propriile păreri, însă în realitate, conținutul vizual și mesajele subtile sunt concepute pentru a ghida percepțiile și a influența opiniile în mod subtil.
Astfel, neutralitatea aparentă devine o metodă eficientă de persuasiune indirectă.
2.
Utilizarea elementelor vizuale și sonore moderne pentru crearea unei imagini „cool”.
A doua tactică de manipulare constă în integrarea elementelor vizuale și sonore atractive, care să se alinieze stilului de viață actual, pentru a face mesajele propagandistice accesibile și plăcute pentru publicul tânăr.
Aceasta se realizează prin utilizarea unor muzici ritmate, culori și imagini stilizate, menite să capteze atenția rapid și să creeze o asociere pozitivă cu conținutul transmis.
Prin această metodă, mesajele propagandistice sunt percepute ca fiind „cool” și în ton cu stilul de viață nu foarte diferit de cel actual.
Cele mai răspândite narative în aceste postări„Fenomenul nostalgiilor pro-totalitare în mediul online reprezintă o amenințare reală, avem nevoie de o reacție rapidă și coordonată pentru a contracara dezinformarea și manipularea în rândul tinerilor.
Este urgent ca autoritățile, instituțiile și societatea civilă să ia măsuri.
Monitorizarea, demantelarea rețelelor de trolli și boți, precum și campanii strategice de combatere a dezinformării trebuie să devină prioritate națională.
Răspândirea acestor mesaje trebuie oprită înainte ca efectele să devină ireversibile, iar valorile democratice să fie înlocuite cu ideologii totalitare.
Societatea românească trebuie să conștientizeze pericolul și să acționeze cu fermitate pentru a proteja identitatea, istoria și viitorul generației sale.
Nu mai putem amâna”, a afirmat președintele executiv al IICCMER, Florin – Daniel Șandru.
