Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a pledat joi pentru o „pace demnă”, în timp ce Statele Unite au prezentat un plan care prevede în special ca Kievul să cedeze Rusiei regiunile Donețk și Lugansk din est, informează AFP, citată de Agerpres.
roAceste două regiuni, revendicate de Moscova, precum și Peninsula Crimeea anexată de Rusia în 2014, ar fi „recunoscute de facto ca fiind rusești, inclusiv de Statele Unite”, potrivit acestui proiect.
Casa Albă a subliniat că discuțiile sunt încă în curs de desfășurare cu privire la acest plan de pace, prezentat în timp ce armata ucraineană, mai mică numeric și mai puțin echipată, depune eforturi să limiteze avansul rusesc pe front.
Conform planului în 28 de puncte, alte două regiuni din sud ar urma să fie împărțite de-a lungul liniei actuale a frontului actuale.
Este vorba despre Herson și Zaporojie, unde un atac aerian rusesc a făcut joi seara cel puțin cinci morți și mai mulți răniți, potrivit echipelor de salvare.
Potrivit acestui text, armata ucraineană s-ar retrage din partea regiunii Donețk pe care o controlează și care ar deveni apoi o zonă tampon demilitarizată aparținând Rusiei.
Dacă planul ar fi acceptat așa cum este, Kievul ar renunța la aderarea la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) și ar înscrie acest angajament în Constituția sa.
La rândul său, NATO ar exclude în statutele sale orice viitoare aderare a țării.
Este vorba, de asemenea, despre o revendicare majoră a Rusiei.
Textul prevede că armata ucraineană va fi limitată la 600.
000 de soldați, că NATO se va angaja să nu staționeze trupe în Ucraina, iar în Polonia se vor amenaja baze de avioane de luptă europene.
„Ucraina are nevoie de pace.
(.
.
.
) O pace demnă, astfel încât condițiile să respecte independența noastră, suveranitatea noastră și demnitatea poporului ucrainean”, a declarat Volodimir Zelenski în discursul său zilnic difuzat pe rețelele de socializare, după ce a avut o întrevedere cu secretarul american al armatei, Daniel Driscoll.
El intenționează să discute „în zilele următoare” cu omologul său american, Donald Trump.
„Președintele (Donald Trump) susține acest plan.
Este un plan bun atât pentru Rusia cât și pentru Ucraina și credem că este acceptabil pentru ambele părți”, a subliniat joi purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt.
Ea a insistat că Washingtonul a discutat atât cu ucrainenii, cât și cu rușii, după ce din partea ucraineană s-au făcut auzite voci pentru a deplânge un plan foarte apropiat de revendicările Kremlinului.
Un oficial american de rang înalt a declarat pentru AFP că Kievul a cerut să modifice un punct din plan, care prevedea un „audit” al ajutorului primit de țară și sancțiuni în caz de deturnare de fonduri, într-un moment în care Ucraina se confruntă cu un scandal major de corupție.
În versiunea consultată de AFP, această noțiune de audit a dispărut, fiind înlocuită de promisiunea că „toate părțile implicate în acest conflict vor primi o amnistie completă pentru acțiunile lor din timpul războiului”.
Planul susținut de americani prevede semnarea unui „pact de neagresiune” între Rusia, Ucraina și Europa.
Kievul ar fi „eligibil” pentru a aderarea la Uniunea Europeană.
Dacă Rusia va invada din nou Ucraina, s-ar confrunta, conform acestui proiect de plan, cu un răspuns militar „coordonat” și ar fi din nou supusă sancțiunilor internaționale.
Propunerea în 28 de puncte include „garanții de securitate” pentru Ucraina, ale căror detalii nu sunt specificate, un plan de reconstrucție și organizarea de alegeri în țară în termen de 100 de zile.
Planul prevede printre altele că eforturile de reconstrucție conduse de Statele Unite vor fi finanțate cu suma de 100 de miliarde de dolari din activele rusești în prezent blocate.
Centrala nucleară din Zaporojie va fi repornită sub supravegherea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, 50% din producția sa de energie electrică urmând să meargă către Ucraina și 50% către Rusia.
Punerea în aplicare a acestor 28 de puncte ar urma să fie supravegheată de un „consiliu pentru pace” prezidat de Donald Trump.
