Artă & Cultură
Sectorul cultural românesc, marcat de precaritate economică și lipsa protecției sociale: 66% dintre lucrători se gândesc să-și schimbe domeniul de activitate
14:09 , Scris de: Oleg GHILAS
Lucrătorii din sectorul cultural românesc muncesc mai mult de 40 de ore pe săptămână, însă nu își pot acoperi necesitățile din veniturile realizate. „Scorul mediu de well-being este de 49,5, sub media europeană de 64”, arată studiul realizat de Centrul Cultural Clujean, situație în care peste 65% sunt dispuși să-și schimbe domeniul de activitate.
Sectorul cultural românesc, marcat de precaritate economică și lipsa protecției sociale: 66% dintre lucrători se gândesc să-și schimbe domeniul de activitate|Foto: Centrul Cultural Clujean
Deși veniturile lucrătorilor culturali aproape s-au dublat față de 2019, creșterea nu a adus însă o mai mare siguranță , se arată în cea de-a treia ediție a studiului „Reform: munca în sectorul cultural 2025”, realizat de Centrul Cultural Clujean (CCC). CITEȘTE ȘI: Lucrătorii culturali din România, la limita supraviețuirii! Pentru jumătate dintre angajații din cultură veniturile nu acoperă nevoile. Studiul analizează transformările recente din câmpul muncii culturale din România, de la venituri și formele de angajare, la starea de bine și reziliența celor care lucrează în domeniu.
Sectorul cultural românesc, marcat de precaritate economică și lipsa protecției sociale: 66% dintre lucrători se gândesc să-și schimbe domeniul de activitate Doar 23% dintre respondenți se declară într-o situație stabilă financiar , iar aproape jumătate își completează veniturile prin activități realizate în afara domeniului cultural. Veniturile lunare ale lucrătorilor din sectorul cultural ajung la o medie lunară de 4.524 lei , cu aproape 9% mai puțin decât venitul mediu național , de 4.959 de lei, potrivit raportului Re:form 2025.
„Practic toți muncesc mai mult de 40 de ore săptămînal , mulți chiar cîte 60, însă aproape fără a cîștiga venituri în plus din munca lor suplimentară . Precaritatea și uzura profesională sînt mari și 66% dintre respondenți declară că se gîndesc să renunțe la cultură și să-și schimbe domeniul de activitate”, spune Ștefan Teișanu , directorul Centrului Cultural Clujean . Pentru prima dată, cercetarea include un capitol dedicat stării de bine și rezilienței , care arată valori moderate: scorul mediu de well-being este de 49,5 , sub media europeană de 64 . Nivelurile mai scăzute se regăsesc în rândul respondenților fără contract, confirmând legătura directă dintre stabilitatea ocupațională și echilibrul emoțional.
În ceea ce privește formele de angajare, 72% dintre participanți lucrează cu contract de muncă, o evoluție care indică o stabilizare formală a raporturilor profesionale. Totuși, aproape jumătate dintre aceștia combină mai multe forme juridice de colaborare (drepturi de autor, PFA, microîntreprinderi), ceea ce arată că securitatea formală coexistă cu insecuritatea economică . „Studiul nu a ieșit chiar grozav pe cifre, dar a reconfirmat că munca în cultură este una de vocație și că oamenii care rămîn să lucreze în domeniu o fac pentru că sînt rezilienți și pentru că munca aceasta le aduce un sens”, a notat Ștefan Teișanu, director CCC, într-un mesaj publicat pe pagina de Facebook.
Cercetarea a fost coordonată de Lorena Copil, coordonatoarea proiectului Re:form, Centrul Cultural Clujean, Rarița Zbranca, Director de Program CCC și Cristian Pop, cercetător științific și lector universitar UBB Cluj, și a fost prezentată recent, în premieră, la Forumul de Cultură și Well-Being al Centrului Cultural Clujean.
