După o strategie eșuată – „proiectul național” inițiat de fostul președinte Klaus Iohannis, și cu un nivel al analfabetismului funcțional de circa 40% în rândul elevilor, tema educației revine în Strategia națională de apărare publicată de Administrația Prezidențială, sub presiunea unui context informațional marcat de dezinformare și teorii conspiraținiste.
Spre deosebire de „strategia” precedentă, actualul plan de acțiune alocă mult mai puțin spațiu educației, în cele câteva zeci de pagini dedicate consolidării securității naționale.
Totuși, teme precum analfabetismul, abandonul școlar și alfabetizarea media se regăsesc în cuprinsul noii abordări.
„Disfuncțiile în domenii-cheie precum sănătatea, educația, protecția socială și administrația pot crea vulnerabilități sistemice, amplificate de utilizarea noilor tehnologii de către grupări ostile și propagarea infracționalității cibernetice”, se araă în documentul publicat în consultare publică de Administrația Prezidențială.
Astfel, în condițiile în care discursul antidemocratic și anti-european rămâne un pericol pentru România, este „previzibilă menținerea unui grad crescut de receptivitate” la mesaje populiste a unei părți a populației.
„Nivelul scăzut al gândirii critice, alfabetizării media și culturii de securitate, dar și persistența unor lacune ale cadrului legislativ constituie vulnerabilități care conduc la o reziliență scăzută a societății în raport cu extremismul, radicalizarea și manipularea informațională”, potrivit strategiei.
Abandonul școlar și analfabetismul, precum și numărul redus de absolvenți de studii superioare reprezintă teme acute pentru educație din România în actualul context geopolitic.
„Precaritatea educației și abandonul școlar, precum și numărul scăzut de absolvenți de studii superioare, prin raportare la populația generală, au impact negativ asupra dezvoltării țării și conduc la riscul de a croniciza lipsa de capital uman specializat.
”De asemenea, nivelul scăzut al performanței sistemului national de cercetare, dezvoltare și inovare este dat de o serie de factori, precum: accesul redus la resurse financiare, slaba valorificare a potențialului oferit de instrumentele de finanțare externă ori de la bugetul de stat, dar și dn cauza „insuficientei racordări la activitatea de cercetare internațională”, potrivit documentației citate.
Strategia națională de apărare propune o serie de intervenții aplicate pe baza unui plan de acțiuni, care trebuie să vizeze prevenirea și diminuearea abandonului școlar și a analfabetismului functional, creșterea calității ofertei educaționale în vederea asigurării unui cadru partenerial educație-piața muncii pentru a crește calitatea resursei umane.
Luna trecută, ministrul Educației susținea necesitatea unui pact pentru educație în condițiile creșterii gradului de analfabetism functional.
„Sistemul actual generează niveluri de analfabetism funcțional care ne paralizează țara”, declara în octombrie 2025 ministrul Daniel David.
De altfel, în discursul susținut cu ocazia deschiderii noului an universitar, Daniel David a arătat că anul 2025 este cel mai complicat an pentru țară, după 1989, iar sistemul de învățământ trebuie să facă față abandonului școlar și analfabetismului funcțional pentru a reduce din riscurile asociate.
