Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), persoanele cele mai afectate de deprivare materială și socială s-au regăsit în rândul persoanelor de 65 de ani și peste (32,9%), urmate de persoanele cu vârsta cuprinsă între 50 și 64 de ani (28,4%) și de copiii din categoria 0-17 ani (28%), notează Agerpres.
roAnul trecut, femeile s-au regăsit într-o proporție mai ridicată decât bărbații în această stare de deprivare materială și socială, diferența fiind de 2,7 puncte procentuale (27,8% față de 25,1%).
În situație de deprivare materială și socială se aflau, anul trecut, 35,5% dintre persoanele neocupate și 18,4% dintre persoanele ocupate, aceasta fiind întâlnită într-o măsură mult mai mare în rândul populației cu un nivel de educație scăzut și mediu, comparativ cu al celor cu pregătire superioară, respectiv 49,3% și 22,5% față de 5,2%.
Tot în 2024, deprivarea materială și socială a fost în aceeași măsură întâlnită atât în rândul persoanelor care trăiesc în gospodării cu copii dependenți, cât în cazul celor care trăiesc în gospodării fără copii dependenți, respectiv 26,5 % dintre acestea.
În gospodăriile cu copii dependenți, situația cea mai dificilă s-a întâlnit în cazul gospodăriilor formate din doi adulți cu trei sau mai mulți copii, unde 43,5% dintre acestea se află în stare de deprivare materială și socială.
De asemenea, 32,9% dintre gospodăriile cu trei sau mai mulți adulți și copii dependenți se confruntă cu aceleași probleme;Și 28% dintre gospodăriile monoparentale (părinte singur cu cel puțin un copil) se află în stare de deprivare.
Pentru gospodăriile fără copii dependenți, vulnerabilitatea cea mai pronunțată s-a observat în cazul celor alcătuite din persoane singure, 36,2% dintre acestea afându-se în stare de deprivare materială și socială.
De asemenea, un nivel ridicat de deprivare materială și socială (27,8%) s-a înregistrat în rândul gospodăriilor formate din doi adulți, din care cel puțin unul în vârstă de 65 ani și peste.
Deprivarea materială și socială a fost inegal distribuită și în profil regional.
În anul 2024, incidența cea mai ridicată s-a înregistrat în regiunile Sud-Est (40,7%), Sud-Muntenia (29,2%) și Nord-Est (26,6%), iar cea mai scăzută în regiunea București-Ilfov (16,8%).
Astfel, potrivit statisticii oficiale, anul trecut, 65% dintre români au resimțit una sau mai multe forme de deprivare economică.
Aproape trei din cinci persoane nu își pot plăti anual o săptămână de vacanță (58,6%).
De asemenea, două din cinci persoane sunt în imposibilitatea de a face față unei cheltuieli neprevăzute din punct de vedere financiar (40%), mai mult de una din cinci persoane nu își poate permite cheltuirea unei sume oarecare de bani în fiecare săptămână pentru propria stare de bine (21,9%).
Totodată, mai mult de una din șase persoane nu își poate permite să consume carne, pește sau echivalentul vegetarian o dată la două zile (16,3%), mai mult de una din șapte persoane nu își poate achita la timp unele obligații curente, cum ar fi ipoteca, chiria, facturile la utilități etc.
(15,3%), și mai mult de una din zece persoane se află în incapacitatea de a-și asigura o temperatură adecvată în locuință (10,8%).
