Curtea Constituțională a României dezbate, miercuri, sesizarea Înaltei Curți de Casație de Justiție în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraților, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament.
Instituirea unei condiții de vechime minime în muncă de cel puțin 35 de ani și limitarea cuantumului pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării în cazul magistraților a declanșat un protest susținut al magistraților de la Curtea de Apel Cluj și de la instanțele din țară, prin suspendarea activității.
La începutul lunii septembrie, Înalta Curte de Casație de Justiție a decis sesizarea Curții Constituționale a României în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraților.
Premierul Ilie Bolojan afirma, în cadrul ședinței plenului reunit al Parlamentului pentru asumarea răspunderii pe proiectele de lege din pachetul doi de reformă, că magistrații români ies la pensie la 48-49 de ani, iar o pensie medie în magistratură depășește 24.
000 de lei.
Totodată, numeroase pensii ajung inclusiv la 35.
000-40.
000 de lei, în mod special pentru magistrații care au avut și funcții de conducere.
„Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârșitul căreia pensionarea magistraților se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România.
Vechimea în muncă necesară pensionării va crește de la 25 de ani la 35 de ani, așa cum este cazul pentru ceilalți cetățeni.
Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remunerație netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună.
Chiar și cu această scădere, pensiile magistraților rămân considerabile.
E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.
000-15.
000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaționale sau Constituției”, a declarat Ilie Bolojan, potrivit Agerpres.
roDe altfel, Ilie Bolojan a dat de înțeles că dacă legea privind modificările aduse la pensiile magistraților pică la CCR, atunci va demisiona, în condițiile în care Executivul nu va avea legitimitate pentru continuarea reformelor.
Potrivit reformei pensiilor magistraților:*vârsta de pensionare va crește treptat la 65 de ani, ca în sistemul public,*vechimea necesară devine 35 de ani, nu doar 25,*pensia se va calcula după media ultimilor 5 ani, nu doar după ultima lună, și nu va depăși 70% din ultimul venit net.
În total, judecătorii CCR vor decide asupra a cinci proiecte de legi din pachetul doi de măsuri fiscale pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea la începutul lunii septembrie:*pensiile magistraților*reforma din Sănătate*guvernanța corporativă a companiilor de stat*reforma autorităților de reglementare – ASF, ANRE, ANCOM*noile taxe și măsuri fiscale de la Ministerul FinanțelorCu excepția proiectului de lege privind pensiile magistraților, atacat la CCR de Înalta Curte, pentru celelalte pachete de legi au ajuns pe masa judecătorilor Curții Constituționale a României în urma sesizărilor făcute de partidele AUR, SOS și POT.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsFoto: depositphotos.
comCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
