Căminul B din complexul studențesc Grozăvești din Capitală este infestat cu ploșnițe, au declarat pentru HotNews.
ro mai mulți studenți care sunt cazați acolo și care au făcut și fotografii.
Deși problemele ar fi început să apară încă din luna iunie a anului trecut, unii studenți spun că ar fi fost mutați din camere cu ploșnițe în alte camere tot cu ploșnițe.
Unii au ales să plece din cămin, tocmai pentru că situația ar fi scăpată de sub control.
Reprezentanții Universității din București (UB) nu au transmis niciun punct de vedere până la ora publicării acestui articol.
Primele probleme cu ploșnițele ar fi apărut încă din iunie 2023.
Atunci, o studentă mutată din Căminul C din Grozăvești într-o cameră din Căminul B a sesizat primele mușcături de ploșniță pe corp, însă inițial nu s-a panicat, crezând că e vorba de mușcături de țânțari.
„Cred că am fost prima persoana care a experimentat această problemă.
Eram la sfârșitul lunii iunie 2023, căminul Grozăvești C urma să se închidă pentru renovări, astfel că a trebuit să ne asigurăm un loc în cămin pentru perioada verii.
După ce am stat la o coadă infernală, ore în șir, am reușit să prind loc – camera 524, unde urma să aflu ca sunt ploșnițe.
M-am mutat liniștită și fericită că am prins loc.
În maxim o săptămână am început să văd mușcături pe corp.
Fiind vară, credeam ca sunt țânțari, dar colega de la locul de muncă mi-a spus «ai grijă să nu fie ploșnițe».
De atunci mi-a început calvarul”, a spus Teodora Pășune pentru HotNews.
ro.
FOTO: Teodora Pășune Spune că după ce a ieșit de la muncă i-a trimis administratorului poze cu saltelele de cămin, însă acesta i-a spus inițial că „sunt murdare”.
„Am reușit să fac poză unei ploșnițe, i-am trimis poza și a început «panica».
M-a pus să-mi spăl hainele la 60 de grade sau mai mult, să le curăț cu abur, evident la o spălătorie din oraș, lucru care m-a costat undeva la 300-350 de lei, dezinfectat toate lucrurile pe care le aveam, ca mai apoi să-mi dea o cameră curată.
Deoarece am fost traumatizată de toată situația, am ales să stau în chirie pentru a reuși să dorm liniștită, să știu ca sunt în siguranță, să pot merge acasă fără frica de a le aduce și părinților vreo ploșniță”, afirmă studenta.
Teodora susține că, abia la o lună după ce a plecat din cămin în fosta sa cameră s-a făcut prima dezinsecție.
„Din nou, un semn de nepăsare.
Dacă realiza cât de gravă este situația, acționa mult mai rapid.
Toată situația se tratează cu indiferență, atât din partea administratorului, cât și din partea directorului de la cămine și cantine și a rectorului.
Se spune că suntem norocoși că suntem studenți la Universitatea din București, dar situația căminelor este una deplorabilă.
Mizerie pe hol și în bucătării, în băi la fel, totul se tratează cu o nepăsare colosală”, susține Teodora Pășune.
Nu este clar numărul studenților afectați de invazia ploșnițelor, pentru că acestora li s-ar fi cerut să păstreze tăcerea privind acest subiect.
„Nu știm exact un număr pentru că administratorul le-a cerut studenților cazați să păstreze liniștea în privința acestui subiect «pentru a nu crea panică în cămin»”, spune Teodora, care a plătit pentru un loc la cămin 320 de lei pe lună, în timpul verii, perioadă în care susține că nu a putut sta acolo, fiind nevoită să își ia chirie, și 200 de lei pe lună în timpul anului universitar.
FOTO: Teodora PășuneO altă studentă cazată în Căminul B din Grozăvești susține că problema ar fi fost mușamalizată, deși aproape lunar ar fi apărut cazuri în care studenții sesizau prezența ploșnițelor la ei în camere.
„Știu ca problema există de luni bune în cămin, însă a fost mușamalizată de către administrator.
Aproape lunar au fost cazuri, însă au fost tratate superficial.
Dezinsectiile nu au fost făcute corespunzător în camerele infestate, iar saltelele nu au fost schimbate, așa cum ar trebui.
Știu despre alte campusuri unde dezinsecțiile se fac lunar sau chiar mai des”, susține studenta la Litere, care a vrut să rămână sub anonimat.
Ea explică și că în Căminul B din Grozăvești nu a fost făcută nicio dezinsecție de la începutul anului universitar, adică din luna octombrie a anului trecut.
În plus, aceasta susține că în cămin funcționează doar două mașini de spălat din patru.
„Aș mai vrea să aduc în discuție și problema mașinilor de spălat pe care administratorul refuză sa le repare.
Suntem aproape 500 de oameni în cămin, cu doar două mașini funcționale din patru.
Este singurul cămin cu o asemenea problemă”, mai spune aceasta.
Studenta la Litere susține că după ce a anunțat că are ploșnițe în cameră administratorul căminului i-a pus la dispoziție o nouă cameră, goală.
Cu toate acestea, a doua zi s-a trezit din nou cu mușcături de ploșnițe, deși își dezinfectase înainte toate obiectele personale.
„După ce am efectuat întreg procesul de dezinfectare a obiectelor și de spălare a hainelor, care m-a costat 500 de lei, m-am mutat în noua camera.
A doua zi, m-am trezit din nou plină de ciupituri, urmând să aflu de la colegii de palier că această cameră «nouă» este, la rândul ei, infestată”, a spus studenta, pentru HotNews.
ro, care a adăugat că administratorul ar fi știut că și respectiva cameră în care a fost mutată avea ploșnițe.
„Am fost tratată cu maximă nepăsare și nonșalanță.
Administratorul nu a efectuat nicio dezinsecție în camera respectivă înainte să mă ducă acolo, și mai ales, nu a aruncat saltelele, după cum se procedează.
Am trăit niște zile cumplite din cauza acestei situații și am fost nevoită să mă mut de două ori în trei zile, totul din cauza nepăsării.
În prezent sunt nevoită să plătesc chirie, să-mi iau viața de la zero în mijlocul sesiunii”, explică tânăra.
Ea spune că în acest moment aproape zilnic sunt studenți care reclamă problema ploșnițelor.
„Din ce în ce mai mulți studenți sunt afectati.
Ploșnițele se răspândesc foarte ușor.
Aproape zilnic sunt persoane care raportează problema, în ultima săptămână.
Din păcate, cred că este infestat tot căminul.
Este doar o chestiune de timp.
Sunt foarte mulți care au, mulți care nu conștientizează gravitatea situației sau care nu vor să spună, pentru că trebuie să se mute”, a mai declarat aceasta.
Contactat de HotNews.
ro pentru un punct de vedere, administratorul Căminului B din Grozăvești, Petru Lucian Noea, ne-a redirecționat către echipa de PR a Universității din București (UB), pentru că „echipa de PR se ocupă de relația cu presa”.
L-am contactat telefonic pe purtătorul de cuvânt al UB, Bogdan Oprea, pentru a-i cere un punct de vedere, însă acesta ne-a cerut detalii în scris despre situația semnalată.
Am transmis o solicitare către reprezentanții UB, în scris, așa cum ni s-a cerut, iar în momentul în care vom primi un răspuns îl vom publica.
Ploșnițele sunt insecte foarte mici, care la maturitate ating lungimea de 4-5 milimetri și lățimea de 1-3 milimetri.
Culoarea lor este de regulă translucidă (sunt aproape invizibile) și se transformă în cafeniu după ce se hrănesc cu sânge.
Practic, dimensiunea și culoarea le fac destul de greu de observat cu ochiul liber.
Se adăpostesc, de obicei, la cusăturile saltelelor, la colțurile greu accesibile ale mobilei, în cărți, dar dimensiunile foarte mici le ajută să se adăpostească și în alte locuri foarte înguste și greu accesibile, precum fisurile din perete sau din parchet, în tapet sau în tavanul fals, în ramele tablourilor etc.
Pot fi prezente și în pensiuni și hoteluri și te poți trezi că le aduci cu tine acasă în bagaj.
De asemenea, mobila second hand poate transmite ploșnițele dintr-o locuință în alta.
Este important de știut că ploșnițele pot supraviețui perioade lungi de timp fără hrană (de ordinul săptămânilor), ceea ce le face și mai greu de prins.
Adesea, ploșnițele lasă mici pete de culoare închisă vizibile pe lenjeria de pat sau pe salteaua patului.
Sunt de fapt mici urme de sânge închegat.
Cel mai adesea, insectele sunt bine ascunse în locuri inaccesibile și sunt foarte greu de văzut, însă dacă găsești astfel de urme pe așternuturi și urme roșii de înțepături pe corp, este foarte posibil să ai ploșnițe în locuință.
Ploșnițele depun sute de ouă.
