Potrivit datelor oficiale publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS), populația școlară din sistemul național de educație a fost 3,485 milioane elevi și studenți, în anul școlar/universitar 2024-2025, în creștere cu 19.
100 comparativ cu anul școlar/universitar precedent.
Comparativ cu anul precedent, populația școlară a înregistrat cele mai semnificative creșteri în învățământul profesional (+3,9%) și învățământul superior (+4,4%), notează Agerpres.
roNumărul absolvenților din anul școlar/universitar 2023-2024 a fost de 502.
400 elevi și studenți, în scădere cu 0,5% comparativ cu anul școlar/universitar precedent.
Însă, problema diminuării numărului de elevi s-a accentuat în învământul preuniversitar.
La aceasta se adaugă fenomenul abandonului școlar, care înregistrează valori ridicate în mediul rural, mai ales în rândul claselor de început de ciclu.
Spre exemplu, potrivit INS, în anul școlar anterior (2023-2024), rata abandonului a înregistrat valori de 0,9% în învățământul liceal și profesional, 1% în învățământul primar, respectiv 1,0% în învățământul gimnazial.
Potrivit raportului privind starea învățământului preuniversitar din România, aferent anului școlar 2023-2024, cele mai mari valori ale ratei abandonului școlar din învățământul primar și gimnazial s-au înregistrat la nivelul populației școlare din mediul rural (1,7% total, 1,8% primar, 1,7% gimnaziu), respectiv la nivelul elevilor de clasele pregătitoare, I și a V-a.
Conform datelor INS, în anul școlar/universitar 2024-2025, aproape jumătate din populația școlară s-a regăsit în învățământul primar și gimnazial (45,6%), iar circa o treime în învățământul liceal (17,3%) și în educația timpurie (15,8%).
Învățământul postliceal a fost cel mai puțin reprezentat în totalul populației școlare (2,3%).
Din totalul populației școlare cuprinsă în sistemul de educație, circa jumătate (50,1%) au fost elevi și studenți de sex feminin, iar aproape trei sferturi (73,3%) au studiat în mediul urban.
Comparativ cu anul școlar/universitar precedent, învățământul profesional și respectiv învățământul superior sunt nivelurile educaționale care au înregistrat cele mai importante creșteri ale populației școlare (+3.
600 elevi, respectiv +24.
000 studenți/cursanți).
Datele INS mai arată că învățământul primar și gimnazial, precum și cel postliceal, au cunoscut cele mai semnificative diminuări ale numărului de elevi înscriși în anul școlar 2024-2025 față de cel anterior (-8.
200, respectiv -1.
100).
Populația școlară a fost cuprinsă cu preponderență (94,3%) în unitățile școlare publice.
Gradul de cuprindere în învățământ al elevilor din grupa de vârstă 6-10 ani a înregistrat cel mai ridicat procent (84,7%), comparativ cu cel al celorlalte grupe de vârstă.
În ceea ce privește învățământul superior, în anul universitar 2024-2025 au fost înscriși 568.
600 studenți, din care 55,4% au fost studente.
Cele mai atractive specializări, conform clasificării ISCED-F, din învățământul superior au fost cele din grupa:*afaceri, administrație și drept (23,9% din totalul studenților), *inginerie, prelucrare și construcții (19,9% din totalul studenților).
Unitățile/instituțiile de învățământ care au funcționat în anul școlar/universitar 2024-2025 au aparținut, în principal, nivelurilor de educație primar și gimnazial (55,5%), liceal (20,5%), respectiv antepreșcolar și preșcolar (19,3%).
În profil teritorial, populația școlară din anul școlar/universitar 2024-2025 a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (585.
500 persoane), respectiv București-Ilfov (543.
500 persoane).
Distribuția populației școlare pe regiuni de dezvoltare și niveluri educaționale față de totalul fiecărei regiuni, arată că cea mai ridicată pondere s-a înregistrat în învățământul primar și gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (53,0%).
La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învățământul postliceal din regiunile Centru și București-Ilfov (având ponderea de 1,6%, respectiv de 1,5%).
În învățământul superior, cea mai ridicată pondere a numărului de studenți înscriși față de totalul fiecărei regiuni a fost în București-Ilfov (33,3%).
De asemenea, în anul școlar/universitar 2024-2025, personalul didactic din cadrul sistemului educațional a însumat 251.
900 persoane.
Astfel, raportul mediu dintre populația școlară și numărul cadrelor didactice a fost 14 copii/elevi/studenți la un cadru didactic.
Ponderea personalului didactic de sex feminin a fost majoritară, atât la nivelul întregului sistem educațional preuniversitar (83,0%), cât și defalcat pe nivelurile educaționale, astfel: *antepreșcolar și preșcolar (99,7%), *primar și gimnazial (82,2%), *postliceal (74,6%), *liceal (72,7%), *profesional (67,1%).
Potrivit INS, în anul școlar/universitar 2023-2024 au absolvit 502.
400 elevi și studenți.
Din totalul absolvenților, 83,8% au finalizat un nivel educațional în mediul urban, restul în mediul rural.
La sfârșitul anului școlar 2023-2024 au absolvit învățământul gimnazial 174.
900 elevi.
În mediul urban, absolvenții de gimnaziu au reprezentat 60,4% din totalul absolvenților din acest nivel.
În învățământul liceal, la sfârșitul anului școlar 2023-2024 au absolvit 149.
900 elevi, mai mult cu 4,5% comparativ cu anul școlar anterior.
În privința examenului de bacalaureat, statistica arată că s-au prezentat 136.
600 absolvenți, din care 123.
300 proveniți din promoția anului 2024 (90,3%).
Au fost declarate reușite 108.
500 persoane (79,4%), din care 103.
600 persoane (84,1%) din promoția anului 2024.
În învățământul profesional au absolvit 20.
300 elevi, din care 97,3% au urmat cursurile unităților de învățământ aparținând sectorului public, iar în învățământul postliceal au absolvit 30.
200 elevi, din care 58,6% au urmat cursurile unităților de învățământ aparținând sectorului public.
În învățământul superior, numărul absolvenților cu diplomă a fost 127.
100 studenți.
Studentele au reprezentat 59,0% din numărul totalul al absolvenților cu diplomă.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
