Epidemiologii atrag atenția că rujeola nu este doar o boală banală a copilăriei, ci este o afecțiune riscantă atât pentru copii, cât și pentru părinții nevaccinați.
Pericolul de îmbolnăvire vine din faptul că rujeola este o boală infecțioasă extrem de contagioasă, iar complicațiile care pot apărea nu sunt deloc puține sau neglijabile.
Epidemia de rujeolă, care a fost declarată în data de 5 decembrie 2023, continuă în România și în acest an.
Numărul cazurilor confirmate de la 1 ianuarie 2023 și până pe 23 ianuarie 2024 a trecut de 3.
700.
Totodată, au fost înregistrate 4 decese, dintre care 3 la bebeluși, iar unul la un adult de 35 de ani, nevaccinat și cu boli asociate.
„Boala are o contagiozitate de 95%.
Aceasta înseamnă că dacă 10 persoane receptive – deci care nu au trecut prin boală și nici nu au fost vaccinate – sunt expuse la virusul rujeolic, 9 se vor îmbolnăvi.
Și se vor îmbolnăvi, indiferent de vârstă.
Nu are niciun fel de importantă dacă sunt copii, persoane adulte sau persoane în vârstă”, atrage atenția prof.
dr.
Emilian Popovici, medic primar epidemiolog și vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie.
Cea mai eficientă metodă de prevenție este vaccinarea: „Dacă copiii sunt vaccinați cu prima doză la 12 luni, cu a doua doză la 5 ani, cu siguranță că vor fi protejați față de infecție, pentru că această vaccinare este foarte bună din punct de vedere imunogen.
” Aceasta înseamnă că protecția este de nivel foarte ridicat.
Aproape de același nivel cu protecția pe care o oferă trecerea prin boală.
„Doar că este lipsită de majoritatea complicațiilor pe care boala le dă.
Acesta este avantajul – ai o protecție apropiată de cea generată de infecția naturală care este foarte înaltă deoarece se consideră că dacă ai trecut prin boală nu mai faci rujeolă – și esti ferit de majoritatea complicațiilor pe care boala le dă”, punctează medicul epidemiolog.
Studiile arată că, la majoritatea adulților, o doză de vaccin împotriva rujeolei este suficientă.
„Se consideră că toți adulții născuți începând cu anul 1957 și după, ar trebui să fie vaccinați.
Pentru că și la adult boala poate genera complicații.
Și, totodată, adultul poate transmite boala mai departe, la copii sau la persoanele de vârsta a treia.
Deci, prin acest demers de vaccinare a adultului se încearcă blocarea circulației virusului rujeolic”, adaugă medicul.
O dovadă de eficiență a acestei vaccinări este Germania.
„Aici, vaccinarea nu este obligatorie, dar copiii nevaccinați nu sunt primiți în colectivități.
O persoană în vârstă dacă nu este vaccinată nu este primită într-un azil de îngrijire”, exemplifică prof.
dr.
Emilian Popovici.
Rezultatul acestor măsuri a fost acela că numărul cazurilor de rujeolă în Germania se pot număra pe degetele de la mână.
Adesea, atunci când vine vorba despre acoperirea vaccinală care ar fi în măsură să evite apariția epidemiilor, experții vorbesc despre proporții de 90-95%.
„Studiile au arătat că, între imunizările raportate și imunizările eficiente efectuate – adică între ceea ce se raportează și ceeea ce este real – este o diferență de circa 10%.
De ce? Pentru că o parte dintre cei vaccinați nu dobândesc protecție post-vaccinală din cauza unor probleme fiziologice sau patologice de la momentul efectuării vaccinării.
Sau din cauza unor probleme legate de tehnica de efectuare sau alte probleme legate de vaccinare.
Și atunci, ca să fii sigur că ai o proporție de 85% din populație real imunizată, care dobândește imunitate post-vaccinală – și în felul acesta să se dezvolte acea imunitate colectivă prin care majoritatea celor vaccinați protejează o minoritate care nu a fost vaccinată – trebuie să ai o acoperire vaccinală de 95%”, explică medicul.
Nu e complicat să ne gândim ce se întâmplă atunci când ai o acoperire vaccinală raportată de 65% sau chiar mai puțin.
Practic, imunitatea colectivă nemaifiind funcțională, apar epidemiile, cum este cea de acum.
Comparativ cu vaccinarea, trecerea prin boală generează complicații.
Iar paleta este destul de largă: „Pot fi prezente infecțiile bacteriene ale urechii interne – care dacă nu sunt tratate la timp sau corespunzător, pot să ducă la pierderea auzului.
Apoi, vorbim de bronșită-laringită.
Alte complicații sunt pneumonia, dar și encefalita.
Aceasta din urmă apare la un caz din 1.
000 de cazuri de infecție.
Sigur că nu poate cazurile de encefalită duc la dizabilitate mintală definitivă, nu toate cazurile duc la deces.
Dar nimeni nu poate ști în momentul în care apare encefalita ce se va întâmpla și care va fi evoluția.
Ori, această incidență de apariție de 1 ca la o mie, spune foarte mult și este – cred eu – o recomandare majoră pentru vaccinare”.
În plus, rujeola poate genera diaree severă cu deshidratare secundară care se poate complica la rândul ei și poate fi fatală la bebeluși.
„Și mai pot fi și probleme în sarcină.
Respectiv femeile care fac rujeolă în timpul gravidității, pot suferi avort, naștere prematură sau fătul poate să fie cu greutate scăzută la naștere.
Este o paletă foarte largă de complicații care ar putea să însemne un îndemn pentru vaccinare”, conchide epidemiologul.
Rujeola (pojarul) este o boală infecțioasă extrem de contagioasă, potrivit European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC).
Semnele apar la 10-12 zile de la contactul cu virusul și sunt asemănătoare cu cele ale unei răceli obișnuite: febră, tuse, nas înfundat.
Datele statistice arată că în 30% dintre cazurile de rujeolă apar complicații.
Una din patru persoane are nevoie de internare în spital.
În România, vaccinul ROR este oferit gratuit de autorități și protejează copiii împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei.
Prima doză de vaccin se administrează la vârsta de 1 an și a doua, la vârsta de 5-7 ani.
În timpul epidemiei, bebelușii sunt mai expuși să facă forme severe de boală.
Din acest motiv, autoritățile au scăzut vârsta de administrare pentru prima doză la 9 luni, numită și doza 0.
Aceasta se adaugă celorlalte două doze deja amintite.
Ministerul Sănătății încearcă totodată să recupereze la vaccinare și copiii cu vârste între 1 și 4 ani, precum și pe cei între 5 și 14 ani care au rămas în afara calendarului național de imunizare.
Biroul european al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a avertizat marți, 23 ianuarie 2024, că numărul cazurilor de rujeolă a crescut de 30 de ori între lunile ianuarie şi octombrie 2023 comparativ cu anul 2022.
Între ianuarie şi octombrie 2023, peste 30.
000 de cazuri de rujeolă au fost raportate de 40 dintre cele 53 de state membre din regiune, care include şi ţări din Asia Centrală.
OMS a lansat un apel la vaccinare urgentă împotriva bolii.
Sursa foto: Dreamstime.
com
