Serviciile secrete române (SRI) au identificat Rusia ca fiind responsabilă pentru atacuri cibernetice sofisticate împotriva infrastructurii electorale din România în timpul alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, cu peste 85.
000 de atacuri lansate din 33 de țări diferite, arată o investigație publicată sâmbătă de portalul francez Mediapart, citată de G4media.
ro Atacul a fost coordonat de SVR, serviciul secret extern al Rusiei condus de Serghei Narîșkin, unul dintre apropiații lui Vladimir Putin.
Operațiunea Rusiei a vizat să își ducă candidatul în finala prezidențială (obectiv atins prin Călin Georgescu) și câștigarea a 30% din locurile din Parlament.
Operațiunea de ingerință rusă a fost planificată încă din 2023, având ca obiectiv promovarea unui candidat suveranist care ar fi putut ulterior să oprească ajutorul României pentru Ucraina.
Inițial, rușii au mizat pe Diana Șoșoacă, însă decizia CCR prin care candidatul SOS a fost scos din cursa pentru Cotroceni i-a făcut pe ruși să se reorienteze spre un alt candidat: Călin Georgescu.
Georgescu a beneficiat de o campanie de astroturfing (o tehnică care vizează umflarea artificială a unui subiect pe rețelele sociale) „sofisticată” condusă pe TikTok, permițându-i să-și sporească popularitatea, așa cum detaliază un raport al Viginum, serviciul francez de vigilență împotriva ingerințelor digitale străine.
Astfel, pe TikTok a fost desfășurată o campanie masivă de manipulare („astroturfing”) în favoarea lui Călin Georgescu, implicând 25.
000 de conturi coordonate și vizând algoritmul platformei, reușind să transforme un candidat cotat sub 1% în câștigătorul primului tur cu 23% din voturi.
Peste 130 de influenceri cu 8 milioane de abonați au fost recrutați pentru a promova indirect candidatul, prin videoclipuri despre „candidatul ideal” ale căror secțiuni de comentarii erau apoi inundate cu mesaje pro-Georgescu.
Oficial, în documentele declasificate, Serviciul Român de Informații (SRI) se limitează să menționeze o operațiune condusă de un „actor statal”.
Însă, în mod neoficial, SRI identifică Moscova în schimburile sale cu partenerii europeni, Kremlinul fiind puternic suspectat de interferență în alegerile unui stat membru al Uniunii Europene.
Conform informațiilor Mediapart, serviciile secrete române au cules de asemenea informații care permit stabilirea faptului că strategia de ingerință „la scară largă” în scrutinul prezidențial a fost concepută și implementată de Kremlin încă de la sfârșitul anului 2023, arată sursa citată.
Obiectivul Rusiei era de a permite unui „politician reprezentând un partid cu tendințe suveraniste” să ajungă în turul doi, apoi să obțină cel puțin 30% din locurile în Parlament la alegerile legislative ulterioare.
De altfel, cele trei partide extremiste, AUR, SOS și POT au câștigat peste 30% din funcțiile de parlamentari la alegerile din 2024.
După anularea alegerilor de către Curtea Constituțională, Rusia a orchestrat o campanie de dezinformare prezentând decizia drept o „lovitură de stat”.
Unul dintre principalele prejudicii cauzate de această campanie de manipulare a fost alterarea încrederii alegătorilor în fiabilitatea proceselor electorale.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
