Platformele industriale construite înainte de 1990 au trecut prin două faze: cea de degradare, în primii 15 ani post-revoluționari, urmată în ultimele două decenii de reconversie, un proces care este tot mai accelerat în special în marile orașe, unde piața imobiliară este foarte dinamică.
Iar în domeniul imobiliar, nicio altă așezare urbană românească nu este mai activă decât Cluj-Napoca!Câteva dintre fabricile Clujului au fost deja transformate în ansambluri rezidențiale (de exemplu, Napolact, Someșul și Flacăra).
Acestea erau însă în locații semi-centrale, înconjurate de clădiri rezidențiale.
Suntem însă acum la începutul unei transformări radicale a zonei industriale din nordul orașului, unde numeroase platforme industriale din epoca anterioară vor deveni zone mixte de tip rezidențial-comercial-birouri.
De altfel, municipalitatea a și adoptat în anul 2022 un masterplan pentru zona industrială bulevardul Muncii sud și teritoriile adiacente.
Se pune însă întrebarea: cum ar trebui făcută corect o regenerare urbană de tip „brownfield” în beneficiul tuturor părților implicate și în special al comunității locale în integralitatea sa? Primăria a încercat să ofere un răspuns în același an, prin adoptarea strategiei de regenerare urbană a municipiului Cluj-Napoca, care este integrată în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) 2021–2030, aprobată prin HCL nr.
1/2022.
Această strategie oferă o viziune coerentă pentru dezvoltarea durabilă a orașului și a zonei metropolitane, abordând aspecte precum mobilitatea, digitalizarea, educația, sănătatea, incluziunea socială și guvernanța locală.
Câteva dintre obiectivele importante ale SIDU sunt:• Revitalizarea zonelor urbane degradate: transformarea fostelor platforme industriale și a spațiilor neutilizate în cartiere moderne, funcționale și sustenabile.
• Creșterea calității spațiului public: amenajarea de spații verzi, zone pietonale și locuri de recreere pentru comunitate.
• Dezvoltarea infrastructurii de mobilitate durabilă: extinderea rețelelor de transport public, piste pentru biciclete și facilități pentru pietoni.
• Crearea cartierelor de 15 de minute: dezvoltarea unor zone urbane în care locuitorii să aibă acces la toate serviciile esențiale (educație, sănătate, comerț, recreere) la o distanță de 15 de minute de mers pe jos.
• Implicarea comunității în procesul decizional: organizarea de dezbateri publice și consultări pentru a integra nevoile și dorințele cetățenilor în proiectele de regenerare.
Pornind de la aceste strategii asumate de autorități, dezvoltatorii imobiliari se pot ghida pentru a realiza proiecte de regenerare urbană în concordanță cu dorințele comunității și regulile locale.
Un astfel de proiect, care poate deveni un exemplu de „best practice”, este cel al companiei Prime Kapital, de revitalizare a fostei platforme industriale Sanex și creare a unui mini-cartier modern, cu funcțiuni mixte: locuire, comerț și birouri.
Trebuie precizat din start că noua dezvoltare imobiliară propusă în zona IRA nu afectează vechiul brand cu tradiție al Clujului, pentru că grupul care deţine producătorul de plăci ceramice Sanex vrea să construiască o fabrică nouă în acelaşi judeţ, unde își va continua activitatea.
Astfel, investiția se integrează armonios în comunitate, aducând plusvaloare și păstrând un obiectiv industrial important pentru locuitorii din zonă și pentru clujeni în general.
Reputația este o valoare de bază a companiei imobiliare care face această investiție, având deja zeci de proiecte de succes atât în țară cât și în alte state din estul Europei.
Relația cu comunitatea este deci esențială pentru Prime Kapital.
Feedback-ul primit de la cetățeni, atât direct cât și în cadrul consultărilor publice din perioada avizării proiectului a fost foarte important și s-a ținut cont de el, rezultând chiar modificări ale planurilor inițiale pentru ca noul ansamblu să fie cât mai bine integrat în această parte a orașului.
Sustenabilitatea ecologică a fost un alt element de bază luat în calcul de proiectanți.
Toate clădirile vor respecta standardul nZEB, pentru a avea o amprentă de carbon cât mai mică și un cost de întreținere minim.
Mobilitatea pietonală și velo în interiorul ansamblului, precum și spațiile verzi de mari dimensiuni, contribuie la reducerea poluării și o sănătate mai bună a viitorilor proprietari și utilizatori ai spațiilor de aici.
Conectarea noului mini-cartier cu restul municipiului și cu zona metropolitană prin intermediul stației de transport intermodal de la IRA va avea un efect semnificativ asupra reducerii timpului pierdut în trafic de rezidenți, prin folosirea în mai mare măsură a transportului în comun în defavoarea mașinilor personale.
La acest lucru va contribui și accesul ușor la facilități de comerț, muncă, educație și recreere în interiorul noii dezvoltări imobiliare, printr-o scurtă plimbare pe alei fără trafic auto.
Un factor care contribuie la integrarea zonei în ecosistemul cultural al orașului este păstrarea unor elemente industriale cu valoare arhitecturală și punerea lor în valoare ca puncte de interes turistic.
Iar pe lângă beneficiile intangibile oferite comunității, dezvoltatorul va dona autorităților locale mai multe terenuri și lucrări efectuate în valoare de zeci de milioane de euro.
Proiectul de restructurare a zonei dintre strada Plevnei și podul IRA poate deveni un model pentru alte astfel de proiecte de reconversie, atât din Cluj cât și din restul țării, datorită implicării și colaborării foarte bune a tuturor părților implicate: investitorul, autoritățile locale, societatea civilă și cetățenii orașului.
O strategie de tip win-win aduce tuturor mult mai multe beneficii pe termen lung, dacă există transparență și seriozitate.
Iar Cluj-Napoca arată din nou că aici se pot face lucrurile ca în vest, dacă știm să luăm și să implementăm ideile occidentale care au funcționat bine acolo.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google News CITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
