Sondajul Deloitte „Pulsul Elveției” arată modul în care elvețienii își ajustează obiceiurile și cheltuielile la creșterea cu 6% a prețurilor.
Din 2022, inflația și creșterea prețurilor au pus o presiune asupra bugetelor multor oameni din Elveția, ceea ce le schimbă comportamentul de consum.
În ceea ce privește puterea de cumpărare, Elveția se bucură de o situație de două ori de invidiat: pe de o parte, oamenii de acolo au în medie un nivel de trai mult mai ridicat decât vecinii lor; venitul disponibil pe cap de locuitor este de aproape 50.
000 euro pe an (față de puțin peste jumătate din această sumă în Austria sau Germania).
Pe de altă parte, inflația, care subminează puterea de cumpărare, a fost semnificativ mai scăzută în ultimii ani în Elveția.
În timp ce prețurile generale au crescut cu aproximativ 17% în Germania din decembrie 2020 până la sfârșitul anului 2023, Elveția a înregistrat o creștere de doar 6%.
În aceeași perioadă, prețurile alimentelor au crescut mai semnificativ în mai multe țări (31% în Germania, 40% în Marea Britanie sau 43% în Estonia), față de încă 6% în ElvețiaDupă cum arată sondajul comandat de Deloitte și realizat în noiembrie 2022-noiembrie 2023 în rândul a 1.
900 de consumatori elvețieni, inflația a fost o povară pentru mulți oameni.
A dus la schimbări de comportament care probabil vor continua, cel puțin parțial.
Puterea de cumpărare și inflația care subminează această putere de cumpărare sunt teme majore care afectează portofelele consumatorilor.
După cum relevă sondajul nostru, consumatorii elvețieni sunt sensibili la creșterea prețurilor.
Acesta este cazul prețurilor de consum și creșterilor de preț influențate de măsuri politice, precum chiriile și asigurările de sănătate.
În prezent li se acordă o mare importanță, iar presiunea politică care solicită acțiune este în creștere.
Nu orice măsură este neapărat cea corectă, iar riscul de a opta pentru soluții iluzorii este mare.
Electoratul elvețian s-ar putea exprima în curând asupra acestor teme majore și a altor teme importante pentru economia țării.
Voturile din martie 2024 pentru două inițiative opuse legate de anuități vor începe.
Termenul „opus” trebuie înțeles aici în contextul echității intergeneraționale: în timp ce o inițiativă intenționează să ușureze generațiile mai tinere, a doua ar duce la o creștere a contribuțiilor.
Îmbătrânirea populației va pune o povară mai grea asupra generațiilor mai tinere, în timp ce mulți beneficiari de pensii se bucură în prezent de o situație financiară de invidiat.
În loc să se concentreze pe o creștere pe scară largă a pensiilor, lupta împotriva sărăciei în rândul vârstnicilor ar fi mai echitabilă.
, scrie DeloitteAceastă luptă și alte măsuri vor arăta dacă Elveția poate face față a două provocări: pe de o parte, găsirea de soluții reale la probleme economice presante, inclusiv creșterea costurilor locuințelor și sănătății și, pe de altă parte, definirea soluțiilor pentru a menține competitivitatea Elveției.
