O cercetare calitativă realizată de sociologul Barbu Mateescu pentru Fundația Konrad Adenauer și citată de G4Media.
ro, a evidențiat o stare generală de neliniște și frustrare în rândul populației din România.
Studiul a adus în prim-plan o serie de concluzii semnificative referitoare la starea de spirit a cetățenilor români, care variază în funcție de mediul urban și rural.
Astfel, în marile orașe, predomină îngrijorarea, iar în orașele medii și mici, depresia este o problemă majoră.
În mediul rural, se resimte o disperare profundă, alimentată de lipsa de perspectivă și de dificultățile economice cu care se confruntă aceste comunități.
Unul dintre cele mai evidente motive de nemulțumire identificate de cercetare este legat de clasa politică din România și de serviciile publice de calitate scăzută.
Acestea sunt percepute de populație ca fiind ineficiente și incapabile să răspundă nevoilor reale ale cetățenilor.
Acest sentiment de frustrare se regăsește în special în rândul celor care trăiesc în orașele mai mici și în mediul rural, unde accesul la servicii de bază este adesea limitat.
De asemenea, majoritatea românilor sunt dezamăgiți de faptul că alegerile recente nu au reușit să aducă o schimbare semnificativă în politica națională, iar instituțiile statului nu par a fi capabile să rezolve problemele fundamentale ale societății.
Corupția în sistemul medical este o problemă frecvent menționată de participanți, ei relatând situații în care au fost nevoiți să ofere mită pentru a primi servicii medicale.
Un alt punct important al cercetării este legat de așteptările românilor față de următoarele alegeri prezidențiale.
După anularea alegerilor prezidențiale și contextul politic instabil, cetățenii se așteaptă ca viitorul președinte să fie o persoană care să apere activ interesele României și să acționeze pentru binele cetățenilor.
Se caută un lider care să ofere soluții clare pentru problemele economice și sociale cu care se confruntă România, dar și cineva care să poată reda încrederea în sistemul politic și instituțional al țării.
Un alt aspect al cercetării face referire la schimbările în conștiința publică din România.
Aceasta pare să se îndrepte spre o atitudine mai conservatoare și mai naționalistă, dar, totodată, o parte din populație resimte și o intensificare a mesajelor antiglobaliste, care sunt mai populare în rândul unui segment minoritar al societății.
În acest context, cercetătorul subliniază că România se află într-o poziție mai fragilă decât statele vestice, unde dezbaterile ideologice sunt esențiale și în care naționalismul populist este mai bine înfruntat.
În concluzie, cercetarea sugerează că politica românească se află într-un moment de răscruce și are nevoie urgentă de un lider energic, carismatic și creativ.
Acest lider ar trebui să fie capabil să facă față provocărilor naționalismului populist și să inspire încredere în rândul cetățenilor.
De asemenea, valorile conservatoare precum patriotismul sau credința în Dumnezeu au fost menționate mai ales în Moldova rurală și într-o oarecare măsură în Muntenia.
Într-o perioadă în care societatea românească pare să fie tot mai divizată și preocupată de incertitudine, soluțiile politice convenționale nu mai sunt suficiente.
România are nevoie de o schimbare de viziune, iar un candidat care să adreseze nevoile reale ale populației ar putea deveni cheia pentru un viitor mai stabil și mai prosper.
Analiza a fost efectuată prin 9 focus-grupuri, cu câte 7 participanți fiecare, dintr-un număr mare de localități, cu o varietate maximă în ceea ce privește geografia și mediul de rezidență.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsFoto: Depositphotos.
comCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
