Friedrich Merz, favorit să câştige alegerile din Germania şi să devină următorul cancelar al ţării, a declarat că este dispus să reformeze regulile stricte de împrumut ale ţării, în timp ce a fost supus presiunilor cu privire la modul în care va finanţa creşterea cheltuielilor pentru apărare.
În cadrul unei dezbateri televizate, liderul Uniunii Creştin-Democrate (CDU) a recunoscut că „frâna datoriilor” ar putea necesita o reformă, iar cheltuielile pentru apărare în cea mai mare economie a Europei vor ajunge „probabil la 3%” din PIB, pe fondul presiunilor din partea lui Donald Trump, scrie Financial Times.
După ce cancelarul Olaf Scholz a declarat că este „ridicol” să se pretindă că reducerile de cheltuieli şi creşterea economică ar putea furniza zecile de miliarde necesare pentru a finanţa un buget de apărare mai mare, Merz a evocat posibilitatea modificării cerinţei constituţionale care limitează deficitul structural al Germaniei la 0,35% din PIB.
„Întotdeauna am spus că se poate discuta acest lucru, dar cu siguranţă nu la început”, a spus Merz.
„În primul rând, trebuie să avem în vedere potenţialul de economisire, creşterea economică şi, de asemenea, realocările bugetare care sunt necesare de urgenţă.
” Vezi mai multe articole din categoria externe CDU, partid conservator din punct de vedere fiscal, s-a angajat oficial să menţină „frâna datoriilor”, manifestul său electoral avertizând că „datoriile de astăzi sunt creşterile de taxe de mâine”.
Dar economişti de renume au descris frâna ca fiind o „cămaşă de forţă fiscală depăşită”, care va fi aproape imposibil de menţinut în timp ce se fac şi investiţiile atât de necesare în infrastructură.
Merz a declarat că Germania se va concentra în primul rând pe îndeplinirea în mod regulat a obiectivului său de a cheltui 2% din PIB pentru apărare, dar a adăugat că se aşteaptă ca cifra să crească în cele din urmă la mai aproape de 3%.
Partidul Social-Democrat (SPD) al lui Olaf Scholz se află pe locul al treilea în sondajele de opinie.
Scholz a fost în mod frecvent în defensivă în timpul dezbaterii tensionate de 90 de minute.
Prima jumătate de oră a fost dominată de politica privind migraţia, după atacul cu cuţitul comis luna trecută de un solicitant de azil bolnav mintal, care a ucis un copil de doi ani şi un trecător.
Cu CDU conducând în sondaje cu un sprijin de aproximativ 30%, Merz a fost atacat de Scholz pentru disponibilitatea sa de a se baza pe sprijinul partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) pentru a trece o moţiune privind migraţia în parlament.
A fost pentru prima dată în istoria postbelică a Germaniei când o majoritate a fost obţinută prin intermediul extremei drepte, însă Merz a reiterat că exclude o coaliţie cu AfD.
„Un astfel de lucru este exclus”, a spus el.
Scholz a subliniat că a impus controale mai stricte la frontieră după atacul mortal cu cuţitul comis de un cetăţean sirian în Solingen, în august, şi că a crescut expulzările migranţilor ilegali cu 70%.
Scholz a negat apoi că actuala guvernare i-ar fi făcut pe germani mai săraci, dând vina pe Vladimir Putin după ce invadarea Ucrainei în 2022 a provocat o creştere a preţurilor la energie şi a inflaţiei.
„Am încercat apoi să ajutăm”, a spus el.
Merz l-a întrebat pe Scholz „de ce, în numele lui Dumnezeu”, a închis cele trei centrale nucleare rămase în Germania în 2023, în mijlocul unei crize energetice.
