Consilierii locali au aprobat, luni, o serie de proiecte de hotărâre ce vizează modernizarea sistemului de termoficare din Cluj-Napoca și realizarea de noi insule de energie în cartierele din oraș.
În primăvara anului trecut, municipiul Cluj-Napoca a depus cererea de finanțare în vederea obținerii unei finanțări nerambursabile din partea Ministerului Energiei pentru proiectul de retehnologizare a procesului de producere, transport și distribuție a energiei termice în SACET Cluj-Napoca, în vederea creșterii eficienței energetice și reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră CO2 prin intermediul insulelor de energie.
Clujul are ca obiectiv să fie primul oraș din România care să fie neutru din punct de vedere climatic, în primele 100 orașe din UE care să atingă acest obiectiv până în 2030, conform planului asumat cu Comisia Europeană.
Concret, potrivit documentației aprobate de Consiliul Local, proiectul vizează așa-numitele „insule de energie” din zona Pata, cartierele Mănăștur și Gheorgheni, precum și modernizarea sistemului de producere și transport a energiei termice.
„În urma aprobării proiectelor de hotărâre, vom avea posibilitatea să semnăm cât de curând un nou contract de finanțare pentru modernizarea sistemului de termoficare.
Aș vrea să adaug că mai avem semnat un contract de finanțare de aproximativ 50 de milioane de euro, iar în foarte scurt timp vom semna un alt contract, în valoare de 20 de milioane de euro, pentru trei insule de energie: Pata, Mănăștur și Gheorgheni, astfel încât să avem în Cluj-Napoca un sistem de termoficare modern”, a declarat viceprimarul Clujului, Dan Tarcea.
De altfel, în iulie 2024, administrația locală anunța retehnologizarea Centralei Termice de Zonă Someș Nord cu echipamente de cogenerare care vor fi pregătite să funcționeze 100% pe hidrogen verde.
Soluția va reduce consumul de producție cu 31% și emisia de gaze cu efect de seră cu 4.
421 tone CO2 pe an – echivalentul a 14.
600 de copaci plantați.
„Ne dorim să îmbunătățim eficiența sistemului de producere a energiei termice și să creștem performanța echipamentelor și instalațiilor.
Totodată, pentru a diminua amprenta de carbon, urmărim reducerea consumului de combustibil fosil pentru accelerarea tranziției către energie verde.
Aceste măsuri vor duce la o eficiență energetică sporită, protecția mediului și mai ales la reducerea costurilor de producție a energiei termice”, explica primarul Emil Boc.
Tot în vara anului trecut, Termoficare Napoca S.
A.
inaugura pe strada Plevnei din Cluj-Napoca un parc fotovoltaic care va produce 30% din energia necesară pentru a încălzi apartamentele racordate la sistemul de termoficare.
Prin documentația aprobată luni de consilierii locali, Clujul mai face un pas în privința modernizării sistemului de termoficare din Gheorgheni (Insulele de energie CT 11 și CT 12), Mănăștur (Insule de energie CT 16 și CT 17), Pata (Insula de energie 1, 3 și 4).
