În prima conferință de presă din mandatul noului ministru al Educației și Cercetării, Daniel David a prezentat prioritățile în domeniul educației și intenția de a realiza un raport cu privire la starea învățământului, care să ghideze abordările ulterioare în materie de educație și cercetare și să ofere un cadru „predictibil”.
Pentru a avea o abordare coerentă și integrată asupra educației și cercetării din România, ministrul Educației, psihologul Daniel David, propune un raport care să dea „diagnosticul” corect pentru învățământul românesc și care să ofere un plan de acțiune pe termen mediu și lung.
Raport referitor la starea învățământului românescLa o distanță de aproape 18 ani de la Raportul referitor la starea învățământului românesc, publicat în vara anului 2007 de Comisia prezidențială condusă de profesorul Mircea Miclea, ministrul Educației Daniel David vrea un raport actualizat care să ofere o perspectivă la zi cu privire la „tratamentul” ce poate fi aplicat sistemului educațional românesc.
„Am început deja acest demers cu consilierii pe care îi am să facem un diagnostic al sistemului.
Eu știu că se fac multe rapoarte.
Le știți și voi.
(.
.
.
) Pe mine mă interesează să avem un raport de alt tip.
Adică unul care să mă ajute să gândesc pe termen mediu și lung politici bazate pe dovezi.
Pentru mine este foarte importantă această abordare.
(.
.
.
) Noi ar trebui să avem niște politici foarte, foarte predictive, oamenii să știe cam ce se întâmplă, ce se va întâmpla, indiferent de coloratura politică mai de centru – dreapta sau centru – stânga.
(.
.
.
) Acel raport ar trebui să identifice lucrurile bune pe care le avem și care sunt cauzele pentru aceste lucruri bune, astfel încât să știm să le păstrăm și să le dezvoltăm.
Lucrurile proaste care există în sistem – astfel încât să le căutăm cauzele și să vedem cum le modificăm”, a explicat Daniel David în prima conferință de presă susținută de la preluarea mandatului de ministru al Educației.
Potrivit acestuia, orice modificare în sistem ar trebui să se raporteze la setul de bune practici europene.
„Orice modificare, pentru mine, trebuie să se raporteze la setul de bune practici, de obicei noi le spunem internaționale, dar adevărul este că avem în minte setul de bune practici europene.
(.
.
.
) Cred că acel diagnostic pe care intenționez să îl publicăm la sfârșitul lunii mai va fi raportul care poate să ghideze dezvoltările la nivelul ministerului pe termen mediu și lung”, a susținut ministrul.
„Prin Legea învățământului superior (.
.
.
) a apărut un lucru bun – universitățile ar fi bine să-și definească voluntar, de jos în sus, nu le forțează nimeni, misiunea academică pe care o doresc.
Unele pot să fie mai focalizate pe educație, formare de resursă umană, cercetare de care au nevoie autoritățile locale sau cele regionale, altele pot să fie focalizate mai echilibrat pe zona de educație și cercetare, altele care vor să facă cercetare avansată internațională”, a susținut ministrul.
Potrivit acestuia, în momentul în care nu se diferențiază foarte clar aceste misiuni apar „o mulțime” de probleme.
„Cu evaluarea, niciodată nu știi ce criterii să folosești, pentru că unele criterii sunt mulțumitoare pentru unele universități, nemulțumitoare pentru alte universități.
Apare o birocratizare extraordinară a proceselor de evaluare.
Colegii mei din universități încep să se plângă că începem să facem mai multă evaluare și raportări de date decât activitate de cercetare.
Studenții pot să fie confuzați, fiindcă, într-adevăr, dacă tu te aștepți că mergi într-o universitate care va fi în primul rând antreprenorială și în conexiune directă cu piața muncii și dai de o universitate care are în primul rând o proiecție de cercetare avansată s-ar putea să fi cam nemulțumit și invers”, a explicat Daniel David.
El a pledat pentru flexibilizarea programelor universităților.
„Flexibilizarea programelor, în sensul că încă noi avem sistemul vechi (.
.
.
) în care noi condiționăm ciclurile de studiu într-o universitate.
Adică nu puteai face program de masterat într-un domeniu dacă nu aveai licență într-un domeniu, nu puteai face doctorat într-un domeniu dacă nu aveai masterat sau licență într-un domeniu.
Când te uiți la Harvard sau la marile universități, cu care tot noi vrem să ne comparăm, îți dai seama că e o flexibilitate foarte mare.
De ce să conteze această birocrație? Până la urmă, dacă îți faci un masterat într-un domeniu, contează indicatorii de calitate pentru masteratul respectiv.
Dacă tu îi atingi, fără a face și licență în domeniul respectiv, ar trebui să poți face acest lucru.
De aceea, în străinătate ai universitățile care se dezvoltă ca școli de tip graduate, nu sunt toate școli focalizate pe licență.
Deci această flexibilitate este, iarăși, foarte importantă”, a semnalat ministrul Educației.
În zona învățământului preuniversitar, Daniel David a acentuat necesitatea tranferului de competențe către elevi, în contextul în care rezultatele testelor PISA arată clar că acest aspect este unul lacunar în cazul învățământului românesc.
„Eu îmi pun tot timpul problema dacă acest transfer de competențe se face bine.
Dacă ne uităm la testele PISA, e clar că nu se face bine.
Rezultatele de la testele PISA ne arată asta, trebuie să recunoaștem că avem o problemă în acest transfer de competențe”, a explicat Daniel David.
Conform ministrului, pentru realizarea acestui obiectiv sunt necesare câteva condiții care să țină cont de motivarea profesorilor, deci și de salarizarea cadrelor didactice.
În plus, potrivit ministrului Educației, însemnătatea curriculumului, a programelor și manualelor școlare, nu trebuie neglijată.
În acest sens, David a anunțat că la finalul lunii ianuarie vor fi puse în dezbatere planurile cadru pentru liceu.
„Pe lângă profesorul motivat și bine echipat ca metode de predare, contează foarte mult curriculumul care pornește de la stabilirea planului cadru, programele, manualele.
Eu am și spus că atunci când o să văd un copil care deschide un manual și trece dincolo de lecția pe care trebuie să o facă la școală și citește cu curiozitate, vezi că îi place, întoarce pagina și mergi înainte, acela este un manual bun.
Dacă nu e curios să vadă după lecția actuală ce urmează și ce este acolo, nu vreau să spun că este un manual prost, dar cu siguranță nu este unul inspirațional și nu-l motivează pe copilul respectivMi-am propus ca la sfârșitul lunii ianuarie să punem în dezbatere publică planurile cadru pentru liceu”, a adăugat ministrul Educației, Daniel David.
David a accentuat importanța implementării eficiente a bugetului alocat pentru buna desfășurare a activităților obișnuite și a celor importante în sistem.
