Date îngrijorătoare cu privire la evoluția de pe piața muncii, în condițiile în care rata șomajului creștere alarmant, mai ales în rândul tinerilor.
Astfel, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS), rata şomajului în trimestrul III din 2024 a fost de 5,6%, în creştere cu 0,6 puncte procentuale faţă de cea înregistrată în trimestrul II 2024 al acestui anPe grupe de vârstă, rata şomajului a atins nivelul cel mai ridicat (26,9%) în rândul tinerilor (15-24 ani), arată sursa citată.
Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 63,3% în trimestrul III, în scădere faţă de trimestrul anterior.
Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 69,3% în intervalul menționat.
În perioada analizată, populaţia activă a României era de 8,211 milioane persoane, din care 7,751 milioane persoane erau ocupate şi 460.
400 persoane erau şomeri.
Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost, în trimestrul III al anului 2024, de 63,3%, în scădere cu 1,1 puncte procentuale faţă de trimestrul II 2024.
Potrivit INS, gradul de ocupare a fost mai mare la bărbaţi (71,4% faţă de 55,1% la femei) şi la persoanele din mediul urban (68,9% faţă de 57,6% în mediul rural).
Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 19,6%.
Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 0,9 puncte procentuale (6% la bărbaţi faţă de 5,1% la femei), iar pe medii rezidenţiale, de 4,8 puncte procentuale (8,2% în mediul rural, faţă de 3,4% în mediul urban).
Cele mai scăzute rate de angajare în rândul proaspeţilor absolvenţi se înregistrează în România – 74,8%, Grecia – 72,3% și Italia – 67,5%, potrivit datelor publicate de oficiul european de statistică Eurostat la finalul verii trecute.
Factorii care explică şomajul de lungă durată în România includ deficitul de competenţe şi o pondere semnificativă a muncii la negru, care era estimată la 1,4 milioane de persoane, potrivit unei analize publicate în primăvara acestui an de Comisia Europeană,O analiză a Institutului Național de Statistică (INS) semnala faptul că rata șomajulului scade în funcție de nivelul de studii.
În același timp, Comisia Europeană semnala în cazul României o creștere a deficitului de forță de muncă până în 2035, mai ales în lipsa competențelor digitale.
Mai puţin de o treime dintre cei cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani aveau cel puţin abilităţi digitale de bază în 2023 (27,7% faţă de 55,5% în UE).
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsFoto: Depositphotos.
comCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro