„Este adevărat”, a confirmat diplomatul UE atunci când a fost întrebat despre un raport al presei poloneze din ziarul Rzeczpospolita care susţinea că cele două ţări discută despre o potenţială forţă de menţinere a păcii de 40.
000 de militari compusă din trupe din mai multe ţări.
Diplomatul nu a dat detalii cu privire la ţările din care ar putea proveni soldaţii, scrie Politico.
Vezi mai multe articole din categoria externe Propunerea privind forţele de menţinere a păcii este separată de ideea anterioară a lui Macron de a trimite instructori militari în Ucraina în timpul războiului.
La începutul acestei săptămâni, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut referire la un astfel de plan atunci când s-a întâlnit cu Friedrich Merz, probabil viitorul cancelar al Germaniei.
„Vă voi spune sincer, ne putem gândi şi lucra la poziţia lui Emmanuel Macron”, a declarat Zelenski reporterilor.
„Vă amintiţi, el a propus ca .
.
.
trupele acestei sau acelei ţări să fie prezente în unele teritorii ale Ucrainei, ceea ce ne-ar garanta securitatea în timp ce Ucraina nu este în NATO”.
„Dar trebuie să avem o înţelegere clară înainte ca atunci când Ucraina va fi în UE şi când Ucraina va fi în NATO”, a adăugat el.
De asemenea, el a subliniat nevoia Ucrainei de garanţii de securitate atunci când s-a întâlnit cu preşedintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, la Paris, în weekend.
Principala solicitare a Ucrainei este să primească o invitaţie oficială de a adera la NATO, dar SUA şi Germania se opun, aceste ţări fiind îngrijorate de posibilitatea de a fi atrase într-un război cu Rusia.
Fără aderarea la NATO, Kievul se teme că orice acord de pace ar permite pur şi simplu Rusiei să îşi refacă armata şi apoi să atace din nou.
Trimiterea de forţe de menţinere a păcii în Ucraina ar putea linişti temerile Kievului că aliaţii săi nu vor interveni dacă Vladimir Putin va relua războiul.
Kievul are experienţa amară a renunţării la arsenalul său nuclear în 1994 în schimbul unor garanţii de securitate care nu au împiedicat invazia rusă.
Şeful politicii externe a UE, Kaja Kallas, a declarat în timpul unei vizite recente la Kiev că soldaţii din ţările UE ar putea fi trimişi în viitor în Ucraina.
„Cred că nu ar trebui să excludem nimic”, a spus ea.
Există o presiune tot mai mare asupra ţărilor europene pentru a prelua conducerea în ceea ce priveşte Ucraina, deoarece Trump a spus clar că el crede că Europa a rămas în urmă în ceea ce priveşte ajutorul acordat Kievului şi că îşi propune să pună capăt războiului într-o zi de la preluarea mandatului, pe 20 ianuarie.
„Ar trebui să existe o încetare imediată a focului şi ar trebui să înceapă negocierile”, a scris Trump într-o postare pe platforma sa de social media Truth Social.
El a avertizat, de asemenea, că Ucraina va primi „posibil” mai puţin ajutor militar după ce va prelua funcţia şi a subliniat că SUA vor lua în considerare „în mod absolut” părăsirea NATO dacă alţi membri nu îşi ating obiectivele privind cheltuielile de apărare.
Wall Street Journal a raportat luna trecută că noua administraţie Trump sugerează un plan de pace care ar îngheţa luptele pe actualele linii ale frontului, ar forţa Ucraina să îşi suspende cererea de aderare la NATO pentru cel puţin 20 de ani şi ar asigura pacea în zona demilitarizată dintre cele două părţi cu trupe din UE şi Regatul Unit.
