Laura Buciu Laura Buciu În urma victoriei electorale a lui Donald Trump, două înalte personalităţi ale Bisericii Catolice au avut reacţii foarte diferite: Papa Francisc şi cardinalul Pietro PatolinCum vor gestiona Papa Francisc şi Biserica Catolică o a doua preşedinţie Trump? Arhiepiscopul Timothy Broglio, preşedintele Conferinţei episcopilor catolici din Statele Unite, la scurt timp după aflarea rezultatului, a fost intervievat de Eternal Word Television Network (EWTN), o instituţie media catolică cunoscută pentru simpatia faţă de Trump.
Broglio, care este arhiepiscop pentru serviciile militare, a părut relaxat cu privire la rezultatul alegerilor şi a vorbit despre motivele pentru care crede că votanţii catolici l-au susţinut pe Trump.
El nu a exprimat preocupări substanţiale cu privire la propunerile lui Trump de a expulza migranţii, în ciuda faptului că Papa Francisc a făcut din primirea migranţilor o temă persistentă a pontificatului său, scrie CNN.
Vezi mai multe articole din categoria externe Un ton diferit a avut cardinalul Pietro Parolin, secretarul de stat al Sfântului Scaun.
Acesta i-a urat în mod diplomatic preşedintelui ales Trump „multă înţelepciune” în urma victoriei sale, l-a îndemnat să fie un preşedinte pentru „întreaga ţară”, dar a subliniat că Trump nu are o „baghetă magică” pentru a rezolva problemele globale.
Parolin a avertizat împotriva „mersului la extreme” în ceea ce priveşte migraţia, spunând că Vaticanul sprijină rezolvarea problemelor într-o „manieră umană”.
Răspunsurile diferite indică provocarea cu care se confruntă Papa Francisc şi Vaticanul în încercarea de a trece prin cea de-a doua preşedinţie Trump.
Toate acestea au devenit un teren şi mai dificil, având în vedere balansul în sprijinul lui Trump de către alegătorii catolici, împreună cu o ierarhie bisericească care a fost istoric de partea republicanilor în probleme precum avortul, libertatea religioasă şi identificarea de gen.
Înainte de alegerile din 2024, episcopii au insistat încă o dată că avortul este „prioritatea principală”.
În timp ce Papa s-a exprimat ferm cu privire la avort, el a refuzat să se angajeze într-o abordare de tip „război cultural”.
Refuzul său continuu de a face acest lucru, împreună cu insistenţa sa asupra unei biserici milostive, deschise, care să primească persoanele LGBTQ, l-au făcut să se confrunte cu atacuri fără precedent din interiorul bisericii americane.
O parte din opoziţia anti-Francisc se suprapune adesea cu sprijinul pentru politica trumpistă.
Acum există o nouă dificultate.
Sondajele CNN la ieşirea de la urne au arătat că catolicii au reprezentat aproximativ 22% din electoratul naţional în alegerile din 2024 şi că Trump i-a câştigat cu aproximativ 58% la 40% împotriva vicepreşedintelui Kamala Harris.
Sondajele arată o puternică schimbare în favoarea lui Trump faţă de 2020, când preşedintele Joe Biden a câştigat la limită în faţa alegătorilor catolici cu 52% la 47%.
Trump a câştigat, de asemenea, în statele cu concentraţii mari de alegători catolici, inclusiv Michigan, Pennsylvania, Arizona şi Wisconsin.
Cu toate acestea, viziunile lui Trump şi ale Papei Francisc nu ar putea fi mai îndepărtate.
În timp ce Trump propune deportarea în masă a migranţilor, Francisc califică alungarea migranţilor drept un „păcat grav”, iar excluderea lor drept „criminală”.
În timp ce Trump promovează o politică externă mai izolaţionistă, „America pe primul loc”, inclusiv confruntarea cu China, Vaticanul a semnat recent o prelungire cu patru ani a acordului cu Beijingul privind numirea episcopilor, ceea ce se înţelege că le va permite oficialilor chinezi să aibă un cuvânt de spus cu privire la persoanele pe care Papa le numeşte în ţară.
Şi în timp ce Trump este un sceptic în ceea ce priveşte schimbările climatice, Francisc a făcut din protecţia lumii naturale o temă majoră a pontificatului său.
Deşi vor exista probabil tensiuni, Vaticanul va căuta, de asemenea, puncte de acord cu administraţia Trump, cel mai evident fiind războiul din Ucraina, unde Papa a făcut apel la o pace negociată şi la care Trump s-a angajat să pună capăt.
Cu toate acestea, în timpul ultimei administraţii Trump, a existat o dispută diplomatică în toată regula atunci când secretarul de stat de atunci, Mike Pompeo, a criticat abordarea papei faţă de China şi i s-a refuzat o audienţă cu Francisc, în timp ce în perioada premergătoare alegerilor din 2016 papa a descris planul lui Trump de a construi un zid la graniţa dintre SUA şi Mexic ca fiind „nu creştin”.
„Sfântul Scaun încearcă întotdeauna să colaboreze cu liderii aleşi, indiferent cine sunt aceştia, dar există cu siguranţă un spaţiu între ceea ce Papa Francisc consideră a fi probleme morale importante şi modul în care preşedintele Trump a vorbit despre aceleaşi probleme”, a declarat pentru CNN părintele James Martin, editor-at-large al publicaţiei media iezuite „America” şi membru al departamentului pentru comunicaţii al Vaticanului.
