Circa 33% din gazele cu efect de seră din Cluj sunt emise de clădiri (prin încălzire și apă caldă menajeră), 30% provin de la mașini, iar diferența de la industrie și alte activități umane.
Ovidiu Cîmpean, secretar de stat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) și coordonator M100, explică pentru monitorulcj.
ro ce înseamnă acest proiect și cum un miliard de euro va fi folosit pentru a crea orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic.
Dar ce înseamnă asta pentru omul obișnuit?Clujul are peste 1.
600 de blocuri vechi care pierd căldură pe la fiecare îmbinare.
Pentu câteva sute dintre ele problema s-a rezolvat prin anveloparea clădirii (izolare), iar locatarii au simțit o reducere a cheltuielilor cu încălzirea cu 20-30%.
Anul trecut, Clujul a mai obținut finanțare prin PNNR pentru reabilitarea termică și creșterea eficienței energetice a 33 de blocuri de locuințe (1.
561 apartamente) și 34 de clădiri publice (școli, grădinițe, creșe).
Veți spune, poate, că nu e mult; dar asta înseamnă nu doar cheltuieli mai mici cu încălzirea pentru locatarii acestor apartamente, dar și e economie substanțială la „buzunarul comun”, prin reducerea banilor plătiți iarnă de iarnă drept subvenție la gigacalorie.
Ovidiu Cîmpean a explicat că municipiul Cluj-Napoca vrea să realizeze o reducere cu 80% a emisiilor de carbon, iar în celelalte zece orașe prinse în acest proiect vor fi extinse spațiile verzi, se vor face parcuri fotovoltaice, se va monta iluminat cu LED și se va implementa transport public 100% nepoluant.
„Doar mijloacele transport electric nepoluant nu sunt suficiente.
Trebuie să avem şi benzi dedicate pentru transportul public, piste de biciclete, trotuare mai largi şi culoare pietonale”, a precizat Ovidiu Cîmpean.
Secretarul de stat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene Ovidiu Cîmpean a explicat că „oraş de 15 minute” înseamnă că toate cartierele vor avea facilitățile esențiale aproape de casă, pentru ca oamenii să nu fie nevoiți să traverseze orașul pentru a ajunge în parc, la școală sau grădiniță„Orașul de 15 minute” este un concept de organizare urbană, care este menit să reducă emisiile poluante prin eliminarea deplasărilor zilnice pe distanțe lungi cu mașinile proprii sau chiar mijloacele de transport în comun.
Acest concept presupune ca drumurile pe care le facem zilnic la cumpărături, la școală sau la serviciu să fie scurte.
O teorie a conspirației susține că orașele vor deveni închisori, iar oamenii nu vor avea voie să călătorească unde își doresc, însă ideea „orașului de 15 minute” are scopul de a-i ajuta pe cetățeni să își satisfacă nevoile de bază mai rapid, folosind mijloace de deplasare „verzi”.
„Trebuie să facem orașe pentru mersul pe jos, pentru a avea mai multe servicii medicale, activități educaționale, pentru nevoile sarcinilor noastre zilnice, pentru a face orașele locuibile”, a explicat Carlos Moreno, profesor la Universitatea Sorbona din Paris, căruia i se atribuie crearea acestui concept.
„De exemplu, la Cluj-Napoca am identificat zonele care au nevoie de spaţii verzi sau de locuri de joacă pe baza unui model de deplasare de 5,10 şi 15 minute pe jos, iar strategia noastră urmăreşte să răspundă acestor nevoi.
Un aspect asupra căruia doresc să atrag atenţia este că oraşele nu trebuie să investească în soluţii care agravează problema, cum ar fi parcările sau pasajele subterane.
Extinderea infrastructurii pentru maşini private va face tranziţia la o mobilitate sustenabilă mult mai dificilă în anii următori”, a explicat Ovidiu Cîmpean.
Un susținător al acestui concept este primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc.
Edilul a susținut în nenumărate rânduri ca „un oraș verde este un oraș care promovează principiile unei vieți sănătoase” și că din acest motiv Clujul se axează pe „proiecte concrete” precum autobuze electrice, autobuze pe hidrogen, parcuri, spații verzi, ținând cont totodată de „principiul celor 15 minute de mers pe jos”, despre care a vorbit și în cadrul coferinței „Orașe și comunități, viziune 2030”.
E simplu.
Fiecare leu care nu ne mai iese din buzunar pentru energie – fie sub formă de căldură pe care nu o mai pierdem prin anveloparea clădirilor, fie sub formă de carburant „ars” în mașinile personale, fie economisit prin producția de energie mai curată și ecologică – înseamnă un leu economisit care poate fi folosit pentru bunăstarea familiei.
Imaginați-vă o economie de 200-300 de lei la încălzire în fiecare dintre cele patru luni de iarnă.
Anual se adună în jur de 1.
000 de lei.
Dacă adăugați economia cu un plin de carburant (circa 350-400 de lei) la fiecare două luni timp de un an, veți mai economisi 2.
000-2.
400 de lei anual.
3.
400 de lei înseamnă costul unei vacanțe de vară! Nu e rău, nu-i așa? Iar la asta vom adăuga costurile mai mici din energia obținută din surse regenerabile, va fi mai ieftin să folosim curentul electric, aerul va fi mai curat, iar costurile cu poluarea vor fi și ele mai mici.
